URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 08 FEBRUARIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Vedem că pasajul Decebal începe să capete contur pe planșetă. Imagini frumoase, pomi  din belșug, clădiri dichisite și lifturi pentru pietoni. Însă nu trebuie să fii mare meșter în construcții, ci doar șofer care tranzitează zona, ca să-ți dai seama că există niște greșeli care, în loc să ne ușureze, ne vor face viața și mai grea...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Cu nu mulți ani în urmă, în epoca Dragnea, din motive lesne de înțeles, politice, depopularea României era comparată cu cea a Siriei, țară zguduită de un sângeros și îndelungat război civil. Peste 4 milioane de sirieni s-au refugiat în acei ani prin lume, iar românii, cu o estimare de peste 1,5 milioane de expatriați din 1990 până atunci, urmau pe locul al doilea. Fără ca la noi să fi avut loc, totuși, un război civil.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Probele medicale ar putea fi trimise cu drona de la Spitalul Județean la laboratorul din Rogerius. Ce părere aveți despre inițiativă?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În 16 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre extrem de importantă, prin care, cel puțin pentru viitor, se repară unele nedreptăți evidente. În concret, Instanţa Supremă a stabilit că, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluţie definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită, soluţia de achitare este suficientă prin ea însăşi pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate şi, ulterior, achitate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale. Boala afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent însoţită de febră, cefalee, dureri musculare şi astenie.
02 Decembrie 2022, 11:08

Specialistă în salubritate, Liliana Nichita spune de ce România nu reciclează: „În salubritate, schimbările necesită ani”

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Restantă în UE la reciclarea deșeurilor, România are șanse să avanseze în acest domeniu costisitor doar dacă asigură un sistem eficient de colectare a deșeurilor aruncate separat, care să fie cât mai aproape de „sursă”, adică de cetățeni, și derulează campanii serioase de educație ecologică.

„Sloganul «colectează separat deșeurile» ar trebui să fie similar ca intensitate cu cel referitor la consumul de sare, zahăr și grăsimi”, este convinsă Liliana Nichita, directoarea Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) din țară, acele foruri din fiecare județ responsabile de problema salubrității. Cu o experiență de trei decenii în managementul deșeurilor, ea spune că în acest domeniu schimbările se produc greu, așa că trebuie insistat...

Colectarea separată, obligatorie

- România este una dintre țările care reciclează cele mai puține cantități de deșeuri. De ce nu reușim să intrăm în rând cu lumea europeană?

- Cauzele sunt multiple, plecând de la lipsa recipientelor de colectare separată în toate localitățile, cât mai aproape de locul de generare a deșeurilor, adică de fiecare gospodărie. Proximitatea este principalul factor care influențează participarea populației la sistemul de colectare separată. Apoi, comunicarea cu populația, informarea și educarea joacă un rol cheie, pentru că trebuie să știm ce fel de deșeuri se colectează separat, în ce recipient și care este finalitatea acestui gest.

Procedurile de delegare a serviciilor au întârziat foarte mult proiectele, ani în care a fost pierdut timp prețios. În domeniul gestionării deșeurilor, inerția este foarte mare și, în plus, discutăm despre un sistem foarte complex, care implică mai mulți actori pe lanț. În acest domeniu, schimbările necesită ani, pentru că trebuie să fie corelate și funcționale toate etapele în același timp. Instalațiile de tratare a deșeurilor sunt insuficiente, mă refer și la capacitatea instalațiilor de sortare și la tehnologiile aplicate, precum și la faptul că nu există instalații de compostare pentru bio-deșeuri în toate județele.

Cu toate acestea, au fost realizate progrese, iar rezultatele se văd în județele cu SMID-uri funcționale.

- Ministerul Mediului tot amână implementarea sistemului garanție-returnare (SGR) pentru ambalajele din sticlă. Recompensarea colectării separate ar putea fi o soluție?

- Data avansată este noiembrie 2023, iar acest lucru, din câte cunosc, se datorează faptului că nu este pregătit întregul sistem, din punct de vedere logistic. Dacă recompensarea poate fi o metodă eficientă rămâne de văzut. Nu știm cât de dornic este cetățeanul să recupereze garanția pentru un ambalaj, iar valoarea acesteia poate să conteze.

Blocul, un singur client

- Neîndeplinirea țintelor de reciclare este o problemă tot mai costisitoare pentru primării și cetățeni. Ce ar trebui să facă Guvernul și autoritățile locale cât mai repede, ca aceste costuri să nu mai crească?

- Răspunsul este colectarea separată la sursă, pentru a cărei stimulare ar trebui să fie activate toate pârghiile și instrumentele disponibile. În primul rând, campanii constante de comunicare cu populația și evaluarea eficienței acestor campanii. Sloganul „colectează separat deșeurile” ar trebui să fie similar ca intensitate cu cel referitor la consumul de sare, zahăr și grăsimi, cu care deja ne-am obișnuit. Evident, trebuie și să fie identificate problemele și evaluate opțiunile pe care le avem în prezent, de la blocaje create de legislație la aspectele instituționale și alocarea responsabilităților pe lanțul deșeurilor. Exemplul personal este un alt aspect important: colectarea separată în instituțiile publice trebuie să fie vizibilă.

- Implementarea principiului „plătești cât arunci” s-a dovedit de neaplicat în zonele rezidențiale cu blocuri din Oradea, unde locatarii s-au opus, pentru că este imposibilă cuantificarea exactă a deșeurilor pe care le generează. Cunoașteți exemple de succes în țară? Care este modelul pe care l-ați recomanda Oradiei?

- Blocurile nu se individualizează, sunt considerate un singur generator. O variantă este totuși aplicabilă prin digitalizare, cu carduri individuale de acces, situație în care fiecare apartament poate fi identificat de câte ori deschide un container, preferabil și cu limitare de volum, pentru depunerea deșeurilor. De regulă, acest sistem se aplică în cazul deșeurilor reziduale, acestea fiind cele pe care dorim să le diminuăm cantitativ.

Textilele, separat

- Din anul 2025, românii vor trebui să adune separat și deșeurile textile. Cum se va întâmpla asta?

- Există varianta colectării lor în centrele de aport voluntar care urmează să fie construite prin PNRR, dar se pot derula și campanii dedicate, în mod similar cu cele pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice. Noi suntem foarte interesați să identificăm soluții și pentru următoarele etape, adică sortarea și valorificarea acestora, inclusiv reciclarea. Modificarea Directivei cadru a deșeurilor anticipată pentru anul viitor va lua în considerare impunerea răspunderii extinse a producătorilor pentru acest flux de produse, dar și pentru mobilier. Asta înseamnă că producătorii vor fi cei care vor acoperi costurile de gestionare a bunurilor respective când devin deșeuri. Există deja anumite companii care colectează deșeuri textile în propriile magazine în sistem voluntar, un demers care poate fi extins.

- Cât de răspândit este fenomenul falsei reciclări, adică al firmelor care reciclează deșeuri doar pe hârtie, pentru a încasa bani de la producătorii de ambalaje? În Bihor, am avut exemple...

- Nu pot să vă dau cifre exacte, sunt informații pe care le au autoritățile de control. Știm că este un fenomen care face rău tuturor celor care sunt de bună credință și care nu investesc numai bani, dar și efort, ca să facă lucrurile corect.

- Până la urmă, unde ajung banii pe care îi plătesc producătorii pentru ambalajele pe care le pun în piață?

- Din analizele noastre, sistemul de colectare a deșeurilor de ambalaje din fluxul municipal este subfinanțat, în timp ce sume importante de bani se duc către colectorii de deșeuri din fluxul industrial și comercial, unde sunt deșeuri curate și în cantități mari. Astfel, sistemul este dezechilibrat, în condițiile în care colectorii delegați trebuie să adune deșeurile de la populație și când prețul de vânzare este mic pe piața reciclabilelor. Aceștia parcurg trasee lungi în toate localitățile, inclusiv în mediul rural, unde se preiau cantități mici. În România - prin comparație cu alte țări, unde sumele plătite de producători pentru ambalajele de la populație sunt de câteva ori mai mari decât în fluxul comercial - această diferență este de circa 10%. Practic, banii există în piață, dar se duc și alimentează fluxul de deșeuri care s-ar putea susține din valoarea de vânzare a deșeului curat și care se colectează cu costuri reduse.

În același timp, există și un dezechilibru al alocării costurilor între producători, ținând cont de „reciclabilitatea” ambalajelor. Anumite deșeuri de ambalaje se separă mai ușor și pot fi cu ușurință reciclate, în timp ce altele nu, fiind de regulă valorificate energetic. Soluția este aplicarea eco-modulării costurilor, așa încât pentru deșeurile mai greu de colectat, sortat și reciclat să se plătească tarife mai mari. Se aplică acest sistem deja în mai multe țări, iar la nivelul Comisiei Europene se are în vedere impunerea unui astfel de sistem în viitorul apropiat. Noi am lansat deja discuții cu organizațiile producătorilor în acest sens.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
Plină-i țara asta de politruci precum această "specialistă" în învârtit gunoiul prin curte.
Bate câmpii la comanda unor operatori, fiind probabil bine plătită de unii dintre ei. Ea nu reprezintă contribuabilii sau autoritățile publice responsabile de colectarea deșeurilor, ci pe cei de tipul Keviep, RER, etc, etc. Penibilă în absolut, cucoana habar n-are (sau nu vrea să știe asta), că selectarea deșeurilor înseamnă eficiență și eficacitate în protejarea mediului, reciclare și recuperare de materii prime ori secundare. Iar acest lucru nu îndeplinește toate criteriile "la sursă" cum spune individa ... soluția fiind cea "italiană" care asigură selecția în "stații de tratare" la nivel local, zonal sau regional. Nimeni "la sursă", așadar acasă, nu poate avea linii tehnologice de separare pe categorii de materii reciclabile sau reziduale. Un exemplu doar ... ca să selectezi metalul ai nevoie de trecerea deșeurilor semi-selectate la client (pubela galbenă cum ar veni) prin procedura de dezinsecție și spălare mecanică apoi, după care se trece la separarea magnetică și/sau de greutate/densitate a metalului față de celelalte materiale (plastic, hârtie plastifiată, metal ușor plastifiat, etc). Apoi urmează celelalte proceduri, de separare, compactare, ambalare, etc, etc. Voi, la Bihoreanul, la fel ca cei de la consiliul județean cu al lor SMID, nu știți nici 10% din "șmecheriile" operatorilor ... care scot din pălărie câte o "nichita" din asta și ajung să prostească pe toată lumea, care doar observă tangențial că orice procedură în plus "la sursă" înseamnă preț/tarif tot mai mare la client, care duce la un profit și mai mare pentru operator, cu simplificarea procedurilor la care acesta din urmă trebuie să apeleze în tot mecanismul și sistemul aferent de mediu necesar și impus prin legi.
Postat 02 Decembrie 2022, 17:22 de KP
Visez si eu la o civilizatie ce sa nu produca deseu si sa reciclam tot
Interesant cum nu se conecteaza doua lucruri: tot insista toti specialistii ca solutia e colecatre la sursa, aproape de cetatean, altfel nu se va confirma cetateanu. Dar cand vine vorba de textile si medicamente, solutia e sa le stochezi cu lunile ca apoi sa le duci la mall. Ba chiar mai mult, si la PETuri care deja se colecteaza separat la cetateni in fractia de reciclabile, “solutia” prosteasca e sa ii ceara sa duca punga cu Peturi dupa el la mall. Bine ca recunoste clar cand e intrebata de sistemului garanție-returnare (SGR) ca probabil “recompensarea” nu va creste rata de eficienta reciclarii si ca presupune ca cetateanul nu e prea dornic sa depuna efortul extra pentru a recupera niste banuti pe ambalaje, astfel ca, in concluzie e evident ca cei responsabili vor arunca Peturile in sacul corect dar acasa, fara sa arda benzina in trafic sau sa mearga pe tramvai cu 3 pungoace de peturi, ca se le returneze la mall, si fraierii responsabili vor plati nu o garantie de returnare ci o taxa in plus, taxa pe care bihorenii care colecteaza selectiv o vor plati ptr a acoperi costuri in judete care nu au facut reforma in salubritate! Statul se bucura ca vin bani extra la guvern (din care nici macar nu se vor ecologiza adevarate probleme, rauri si depozite clandestine de gunoi, ci doar se vor finanta Tesla si panouri fotovoltaice ptr bogati), pune o taxa care e declarata fals ca ‘sistem de garantie’, si pune un efort suplimentar, nenecesar, si ineficient pedepsind populatia din administratiile locale (primarii si judete) care au facut reforme cu reciclarea la sursa. Sa nici nu intre in aplicare nici in 2033!
Postat 02 Decembrie 2022, 13:16 de unu
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5747 RON
  • 1 EUR = 4.9022 RON
  • 1 HUF = 0.0125 RON