URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 13 MAI 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Este evident că dacă guvernanții nu fac eforturi de imaginație, campania de vaccinare ar putea să încetinească sau să se blocheze total. Așa au apărut și aceste locuri neconvenționale de vaccinare, ce dau un nou impuls celor care încă mai stau pe gânduri.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu, titlul nu e o glumă! Dacă Sandu Lungu, carismaticul luptător care a pus Bihorul pe hartă cu pumnul său necruţător şi dimensiunile sale respectabile, s-a pus în fruntea unei "armate" de protestatari cu care a bătut străzile Oradiei, dacă a pus mâna pe megafon pentru a se adresa mulţimii, asemenea unui lider politic, nu e de glumă...
Zic şi eu
Adrian Cris
Ştiţi bancul cu olteanul care, când nu are ce face, se dezbracă şi îşi păzeşte hainele? Aşa şi Guvernul nostru, de parcă n-ar fi avut atâtea alte lucruri de făcut, serioase, s-a apucat să dea săptămâna trecută o Ordonanţă menită, cică, să "debirocratizeze activitatea în cadrul microîntreprinderilor". Concret, firmele cu până la 9 angajaţi nu mai sunt obligate să aibă fişa postului pentru aceştia şi nici regulament intern...
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Aşa cum unii au nevoie să iubească, alţii simt nevoia lăuntrică de a urî. Pentru ei ura este propulsorul lumii. Ura îi ridică din pat, îi trimite la muncă, le dictează relaţiile sociale, îi face să deschidă gura, le dictează discursul şi le modelează minţile. Nefericiţi, suferinzi, chiar dacă nu ştiu asta, demni de compasiune, "urâtorii" îşi găsesc validarea prin intensitatea dezaprobării pentru ceilalţi. Preferabil pentru toţi ceilalţi.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Veţi merge în vacanţă vara aceasta?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În aceste zile, Parlamentul României dezbate în regim de maximă urgență o propunere legislativă vizând modificări importante ale codului de procedură penală. Originea acestor modificări se află într-o decizie din 7 aprilie a.c. a Curții Constituționale, nepublicată încă, decizie prin care au fost declarate neconstituționale mai multe prevederi din codul de procedură penală, judecătorii constituționali statuând, în esență, că „este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării”.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Tratamentul medicamentos al ulcerului duodenal are 4 obiective majore: ameliorarea durerii, accelerarea procesului de vindecare a leziunii ulceroase, prevenirea recăderilor şi a complicaţiilor.
27 Aprilie 2021, 07:57

Sorban barbarul: Primarul din Lugaşu de jos a "îngropat" vestigiile unei aşezări dacice (FOTO)

Sorban barbarul: Primarul din Lugaşu de jos a 'îngropat' vestigiile unei aşezări dacice (FOTO) "NU I-A PLĂCUT". Primarul Sorban Levente (foto), cunoscut pentru manifestările xenofobe, i-a gonit pe descoperitorii tezaurului dacic cu Poliţia Locală, apoi a nivelat cu buldozerul locul încărcat de o istorie care nu îi e pe plac. "Ne-a umilit ca pe hoţi. Am avut totuşi satisfacţia să-i pun în palmă o tetradrahmă dacică. Nu i-a plăcut", povesteşte unul dintre cei care au scos la lumină artefactele
Sorban barbarul: Primarul din Lugaşu de jos a 'îngropat' vestigiile unei aşezări dacice (FOTO) CU BULDOZERUL ŞI DRUJBA. La câteva luni după descoperiri (foto 1), situl dacic a fost mutilat de angajaţii Asociaţiei de pădurit Silvana, condusă chiar de primarul Sorban Levente. Locul a fost nivelat cu buldozerul pentru amenajarea unui drum forestier şi acoperit cu copaci înşiraţi peste tot (foto 2)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Ceea ce naţiile civilizate ar preţui şi ar pune în valoare la noi e devastat de autorităţi fie incompetente, fie rău intenţionate. Vestigiile unei cetăţi dacice datând dinainte de Cristos cu două secole, descoperite de un grup de pasionaţi, au fost vandalizate cu girul primarului comunei Lugaşu de Jos, Sorban Levente, care între obligaţia legală de a le proteja şi puterea de a le face una cu pământul a ales a doua variantă.

Actul de barbarie a fost comis cu concursul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, a cărei conducere a asistat la distrugerea sitului care trebuia protejat, adăpostind dovezi istorice privind vechimea strămoşilor românilor pe aceste meleaguri.

Căutători de istorie

Dan Slăvescu, Antonio Nechifor, Florin Avram, Ciprian Matei, Aron Slăvescu şi Cristian Rusu au de câţiva ani un hobby comun: detectoristica. Uniţi de pasiunea pentru istorie, în timpul liber colindă diverse zone din judeţ, "înarmaţi" cu detectoare de metal, pentru a căuta vestigii din trecut. Unul medic, alţii poliţişti ori ingineri, cu toţii deţin autorizaţii speciale eliberate de Poliţie, care le dau dreptul să facă cercetări oriunde pe teritoriul ţării, cu excepţia şantierelor arheologice.

În câteva rânduri, chiar ei au descoperit situri şi piese arheologice. În 2018 au găsit într-un sat 379 de monede romane, iar în 2019, într-un altul, un tezaur format din 64 de monede romane din argint, fragmente de vase ceramice, o fibulă dacică şi podoabe din bronz medievale.

De fiecare dată, detectoriştii, reuniţi în Asociaţia Dacia Crisius, au predat obiectele fie primăriilor localităţilor unde au făcut descoperirile, fie Muzeului Ţării Crişurilor. Mai mult, deşi prin lege au dreptul la recompense variind între 30% şi 45% din valoarea materială a obiectelor scoase la lumină, de peste un an nu revendică nicio răsplată.

Iulie cu comori

Dan Slăvescu, stomatolog, detectorist de metaleO descoperire uriaşă au făcut-o la mijlocul verii trecute într-o pădure deasupra satului Urvind (comuna Lugaşu de Jos), către Brusturi. "Am remarcat acolo formaţiuni tumulare (n.r. - movile făcute pentru îngroparea celor decedaţi, în antichitate), în jurul cărora am găsit unelte din fier, ceramică şi o primă monedă din argint, o drahmă", povesteşte Dan Slăvescu (foto). În final, aveau să scoată din pământ un adevărat tezaur, descris în procesul-verbal încheiat pe 15 iulie cu ocazia predării obiectelor către Primăria Brusturi: 19 monede din argint, 21 verigi şi tot atâtea monede din bronz, 53 bucăţi ceramică, 3 topoare, 50 de alte obiecte din fier şi 5 din bronz neidentificate.

După câteva zile, în acelaşi loc, la 200 metri distanţă, au mai dat de o comoară, predată şi ea Primăriei: 17 verigi şi 2 monede din bronz, alte 7 obiecte din bronz şi 15 din fier, două vârfuri de suliţă, un cuţit tip sica şi o potcoavă. "Prima serie de obiecte a fost predată de Primăria Brusturi Direcţiei pentru Cultură. La a doua descoperire, am anunţat chiar noi Direcţia. Credem că acolo fusese o aşezare dacică, o cetate. Descoperirea e unicat în Bihor, iar un arheolog, Sorin Bulzan, a venit pe teren să vadă locul", spune Dan Slăvescu.

"Discutăm altfel"

În decembrie, în aceeaşi pădure, au dat "lovitura" găsind un topor şi o tetradrahmă dacică din argint din secolul II î.Cr. "Nicăieri în Bihor nu s-a mai găsit aşa ceva", explică bărbatul despre moneda de tip Medieşu Aurit, de imitaţie grecească, cu capul lui Zeus pe avers şi un călăreţ pe revers.

 primarul din Lugaşu de Jos, Sorban LeventeÎn timp ce continuau detectarea, la faţa locului a ajuns primarul din Lugaş, Sorban Levente (foto), cu un poliţist local. "Deşi nu exista niciun indicator care să interzică accesul, ne-a spus că pădurea aparţine unei asociaţii şi nu avem voie acolo. I-am spus cine suntem, ce facem, i-am explicat că, potrivit legii, ce este pe sol aparţine proprietarului terenului, dar nu şi ce-i în pământ, i-am arătat şi autorizaţiile, degeaba. A sunat la 112 şi a chemat un echipaj de la Poliţia Rurală din Tileagd, care a venit, a constatat că nu încălcam legea şi apoi a plecat. În schimb, primarul ne-a umilit, ne-a gonit ca pe hoţi, ne-a zis să nu ne mai întoarcem niciodată acolo. Am avut totuşi satisfacţia să-i pun în palmă o tetradrahmă dacică. Nu i-a plăcut", povesteşte Slăvescu.

Detectoriştii au anunţat din nou Direcţia pentru Cultură, iar a doua zi, dimineaţa, trei dintre ei s-au dus la Primăria Lugaşu de Jos pentru întocmirea procesului-verbal de predare a obiectelor găsite. "Primarul n-a venit, în schimb ne-a luat în primire un bărbat care vorbea probabil cu el la telefon, în limba maghiară. Ne-a spus că data viitoare când mai mergem pe-acolo «discutăm altfel»".

Sit distrus

Detectoriştii au vizitat locul şi în această primăvară, pe 16 aprilie, constatând cu stupefacţie că zona a fost devastată! "Am găsit locul distrus. S-a amenajat drum forestier, s-au săpat şanţuri, terenul a fost nivelat şi acoperit cu zeci de trunchiuri de copaci. L-am sunat pe arheologul Sorin Bulzan, care ne-a spus să stăm liniştiţi, că pădurarul i-a zis că nu se taie în cetate. M-am mirat. Deja nu mai eram convins că Direcţia pentru Cultură a făcut demersurile legale, pentru a înştiinţa Primăria că sunt interzise orice lucrări în locurile cu descoperiri arheologice şi pentru a se introduce situl în Repertoriul Arheologic Naţional, conform Legii 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural naţional", spune Slăvescu.

Singura reacţie a şefei Direcţiei a fost să le ceară o sesizare scrisă, ceea ce detectoriştii au şi făcut în aceeaşi zi. "Am trimis-o prin e-mail, arătând afectarea contextului arheologic şi cerând luarea măsurilor de protejare a sitului".

"Îmi asum responsabilitatea"

Conform legii, Direcţia pentru Cultură avea obligaţia atât să notifice Muzeul Ţării Crişurilor ca în termen de 12 luni să înceapă cercetări arheologice, cât şi să înştiinţeze primarul că trebuia "să dispună oprirea oricăror lucrări" pe o rază de 500 metri în jurul sitului şi "să asigure protecţia" acestuia.

Adriana Ruge, şefa Direcţiei pentru Cultură BihorDirectoarea Adriana Ruge (foto) şi-a îndeplinit însă doar prima obligaţie. "Anul trecut nu s-a înştiinţat Primăria, dar arheologul Sorin Bulzan a vorbit telefonic cu primarul, care ştia, deci, ce obligaţii are. Am făcut înştiinţarea anul acesta, după sesizarea primită", spune Ruge.

De ce nu a notificat Primăria încă de anul trecut oficial, în scris? Explicaţia e halucinantă. "Iniţial, am crezut că situl era în comuna Brusturi, ulterior ne-am dat seama că era pe raza comunei Lugaşu de Jos", a spus Ruge, recunoscând, însă, că n-a înştiinţat nici Primăria Brusturi. "Îmi asum responsabilitatea pentru acest caz", a afirmat directoarea, rămasă fără cuvinte când BIHOREANUL a întrebat-o dacă omisiunea poate fi considerată neglijenţă în serviciu ori chiar complicitate la distrugerea sitului, infracţiune pedepsită cu închisoare între o lună şi un an sau cu amendă între 3 şi 15 milioane lei.

Consternant e că nici măcar în primăvară, după 10 luni de la prima descoperire, directoarea nu a sesizat distrugerea Serviciului Patrimoniu al Poliţiei Bihor. De ce, n-a putut răspunde, asta deşi între timp arheologul Călin Ghemiş de la MŢC a confirmat originea dacică a artefactelor, estimând vechimea lor la secolele II-I î.Cr.

Primar preşedinte

Reporterul a încercat să afle şi de la primarul Sorban Levente de ce, deşi ştia că pe teritoriul comunei s-au făcut descoperiri arheologice, nu doar că n-a luat măsuri pentru protejarea locului, dar a şi permis ca el să fie distrus de angajaţii Asociaţiei Silvana. Dar, ca de obicei, edilul a preferat să nu răspundă nici apelurilor telefonice, nici mesajelor scrise.

În schimb, BIHOREANUL a aflat că el însuşi conduce Asociaţia, ca preşedinte, deci nu poate pretinde că muncitorii au devastat situl fără ştiinţa ori chiar acordul său, ba dimpotrivă, era conştient şi de valoarea vestigiilor, şi de obligaţia de a le proteja. Sau, poate, tocmai importanţa lor l-a "deranjat" şi a  decis că nu-s de apărat, ci bune de vandalizat...


CONTRA LEGII
Şovinism sau lăcomie?

Primarul Sorban Levente este un personaj controversat şi contestat, chiar de localnici de etnie maghiară. La începutul acestui an, BIHOREANUL i-a dezvăluit porniri xenofobe manifestate în campania electorală din toamnă când, enervat că o femeie din Urvind îşi vânduse o proprietate unui palestinian căsătorit cu o româncă, a scris pe grupul de Facebook al satului un mesaj discriminatoriu, acuzând-o că "vrea să stabilească migranţi în Urvind şi nu poate fi formatoare de opinie în aşezarea noastră veche de pe vremea lui Arpad" (primul şef al triburilor ungare, în secolul IX).

Pe de altă parte, Sorban e cunoscut şi pentru interesele în exploatarea lemnului din zonă. El deţine calitatea de preşedinte al Asociaţiei de pădurit şi păşunat Silvana din Urvind, încălcând astfel Legea 161/2003, conform căreia primarii sunt în conflict de interese în situaţiile în care pot influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care le revin şi deţin alte funcţii, ce le pot aduce foloase materiale. Cu toate acestea, nicio instituţie nu a sesizat Agenţia Naţională de Integritate.


UPDATE: Primarul Sorban, reacție pe Facebook

Cu toate că reporterul BIHOREANULUI l-a sunat și i-a trimis mesaj că așteaptă să i se răspundă pentru a-i putea consemna reacția la acuzele aduse de detectoriști înainte de redactarea articolului, primarul comunei Lugașu de Jos a „replicat” abia după publicarea acestuia, printr-o postare pe Facebook făcută marți, 27 aprilie, în care afirmă în mod mincinos, contrar dovezilor existente, că autorul acestuia „nu s-a obosit să mă contacteze”.

De altfel, nu este prima oară când Sorban Levente practică această minciună, el făcându-și un obicei din a se ascunde de fiecare dată când este căutat de BIHOREANUL, pentru ca apoi să se victimizeze pe Facebook.

În cea mai recentă asemenea postare, edilul pretinde cu cinism despre descoperirea făcută de detectoriștii bihoreni că „acest viitor sit arheologic, pentru că în realitate nu putem vorbi despre așa ceva deoarece nu este delimitat” (ignorând că acest lucru nu s-a întâmplat tocmai din cauza lui) și obiectele de patrimoniu descoperite „au fost salvate de membrii asociației Silvana”, fără a spune în ce fel și de cine anume.

Îi face hoți

De asemenea, primarul susține că prezența detectoriștilor în pădurea Asociației Silvana ar fi ilegală și că aceștia nu predau Primăriei obiectele găsite, chiar insinuând că le-ar face dispărute pe cele din aur, ceea ce contrazice exact ceea ce fac descoperitorii de tezaure istorice, care au predat fără nicio excepție obiectele găsite, anunțând instituțiile abilitate, inclusiv Direcția pentru Cultură și Muzeul Țării Crișurilor.

Potrivit lui Sorban, detectoriștii ar fi fost prinși în pădurea din Urvind „noaptea ca hoții”, iar aceștia ar fi refuzat să se legitimeze, edilul relatând o variantă personală privind ziua în care a descins în pădure și i-a găsit dezgropând obiecte dacice. În realitate, în 12 decembrie 2020, detectoriștii au fost legitimați în pădurea Urvind de primar și de polițistul local nu „noaptea”, ci în jurul orei 17.00, la câteva ore după ce au început detecția în zonă și când, într-adevăr, se înserase, exactitatea afirmațiilor putând fi probată și cu ajutorul Poliției naționale, apelul la 112 fiind făcut puțin după această oră.

El protector, „specialiștii” nepăsători

Pe de altă parte, Sorban a scris pe Facebook că exploatările forestiere efectuate în zona în care au fost descoperite vestigiile cetății dacice „au toate actele necesare”, ceea ce BIHOREANUL nu a contestat, de vreme ce documentele nici nu pot fi verificate, edilul fugind de întrebări, inclusiv cele privind calitatea sa de președinte al Asociației Silvana.

De asemenea, primarul pretinde că lucrările forestiere au avut loc la distanță de situl arheologic, fără a-l distruge (ignorând că potrivit legii ele trebuiau sistate cu totul), ba chiar și că ar fi pus la dispoziția „specialiștilor” (nenominalizați) mașini de teren pentru delimitarea locului, iar respectivii „specialiști” l-ar fi refuzat.

Contrar spuselor detectoriștilor și mai ales fotografiilor pe care aceștia le-au făcut atât în timpul descoperirilor, cât și după, Sorban susține și că în pădure nu a fost amenajat niciun drum nou „și nu s-a intervenit și nu s-a reparat cu niciun buldozer sau cu alte utilaje de construcție”, sugerând că drumul forestier fotografiat de detectoriști ar fi unul și același cu un vechi drum de legătură între Urvind și Brusturi, care însă nu trece prin mijlocul pădurii.

Legea, interpretată

Referitor la conflictul de interese în care se află, fiind concomitent și primar, și președinte al Asociației Silvana, Sorban Levente respinge acuzația, invocând un pasaj din Legea 161/2003 conform căruia funcția de primar „este incompatibilă (...) cu orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale”.

Edilul a ignorat, însă, un alt paragraf din aceeași lege, conform căruia primarii sunt în conflict de interese în situaţiile în care „pot influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care le revin şi deţin alte funcţii, ce le pot aduce foloase materiale”. Or, atât ca primar, cât și ca președinte al Asociației Silvana, Sorban a luat și decizii privind activitatea acesteia. Cât despre foloasele materiale, edilul nici nu le avea cum să le declare legal, de vreme ce, potrivit bilanțurilor contabile, de când conduce asociația aceasta exploatează lemnul din pădure numai în pierdere, în 2019, de pildă, având cheltuieli de 83.423 lei și încasări de doar 4.200 lei... Te pomenești că doboară copacii doar din pasiune, nu pentru bani...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
Ciudat !
Pe nici o moneda nu scrie ungureste...
Postat 29 Aprilie 2021, 15:22 de lighthotspot
Émberu' si istoria limitata
Omu' are un fix: nu exista istorie inainte de Arpad pe aceste meleaguri. Asa ca orice dovezi trebuie eliminate. Probabil se teme sa nu ramana precum Attila cand a venit pe aici: fara cal si in quru gol, desi barbarul avea impresia ca e primul dupa dinozauri care calca pe meleagurile astea..
Postat 27 Aprilie 2021, 13:04 de oradeanbihor
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0599 RON
  • 1 EUR = 4.9263 RON
  • 1 HUF = 0.0138 RON