Silviu Dehelean: Raport de activitate la final de (prim) mandat

Sunt Silviu Dehelean, am 40 de ani și din 2016 am făcut tot ce mi-a stat în putere pentru a te reprezenta cu cinste în Parlamentul României. Am intrat în USR dornic să fac parte dintr-o schimbare atât de necesară pentru România și îmi place să cred că fac parte din noua clasă politică. Una a cărei valori includ altruismul, transparența și responsabilitatea. Față de oameni.

De profesie sunt jurist, notar vreme de 18 ani. Experiența profesională a fost esențială, fiind membru al Comisiei juridice și al Comisiei speciale pentru legile justiției din Parlament. Pe scurt, locurile de unde încep toate războaiele celorlalți cu Justiția. Locurile în care noi, colegii mei și cu mine, a trebuit să îi oprim. În era Dragnea. În perioada OUG13. În multe alte momente cheie care ne-au adus aici, un mandat mai târziu.

Poate că mă cunoști datorită inițiativei cetățenești „Fără Penali” pe care am lansat-o și pe care am susținut-o în stradă, în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, în Plen și în comisii, încă din prima zi. Succesul acestui proiect e și al tău. Vreau să știi asta. Doresc să îți mulțumesc!

Pe lângă acestea, în cifre, mandatul meu însumează:

- 148 de inițiative legislative și proiecte de lege,
- câteva sute de alte amendamente, 
- 22 de inițiative care au devenit ulterior legi,
- 141 de interpelări adresate Guvernului,
- 84 de luări de cuvânt în Plen și în Biroul Permanent,
- 2.137 de rapoarte, avize și puncte de vedere votate în Comisia Juridică,
- 14 moțiuni la care am participat,
- 7 declarații politice,
- sute de comunicate, dezbateri, declarații și poziții online.

Fără Penali în funcții publice

România are nevoie de o clasă politică onestă, care să servească cetățenii, nu una care așteaptă să fie servită. O clasă politică formată din oameni integri și profesioniști, nu din persoane compromise, certate cu legea. De la aceste valori a pornit ceea ce avea să devină cea mai de succes inițiativă cetățenească din țara noastră. Semnată de peste 1.000.000 de oameni, ceea ce părea un vis naiv e extrem de aproape de a se transforma în realitate, proiectul de lege trecând deja de Camera Deputaților și așteptând votul din Senat pentru convocarea unui referendum.

Noul alineat propus spre a fi introdus la Art. 37 din Constituție: „(3) Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Când am propus această campanie, m-am gândit la impactul pe care l-ar putea avea asupra vieții politice. Un efect igienic. Campania m-a ajutat să descopăr și hibele legislației electorale în vigoare, așa că am propus o serie de modificări la Legea inițiativei cetățenești, aproape neschimbată de două decenii și pusă în aplicare de câteva ori. De la prelungirea termenului de strângere a semnăturilor (de la 6 la 12 luni) până la eliminarea obligației declarării CNP-ului și dreptul cetățenilor de a solicita ștergerea datelor personale după 2 ani. În plus, am reușit, alături de colegii din USR, să înjumătățim numărul de semnături necesare pentru o candidatură, dar și să facilităm votul prin corespondență, pentru cetățenii cu rezidență sau domiciliu în străinătate. Astăzi, într-o perioadă atât de complicată, aceste mici victorii reprezintă un plus de siguranță pentru acești oameni.

Proiecte USR devenite legi, pe care le-am susținut și la care am contribuit

Registrul hărțuitorilor sexuali

Faptele de natură sexuală reprezintă unul dintre cele mai mari pericole sociale în România la ora actuală, din cauza naturii lor violente, a efectelor psihologice de lungă durată și a urmelor adânci pe care le lasă în viața victimelor. Din păcate, cifrele vorbesc de la sine: zilnic au loc în țara noastră 5 violuri, 16% dintre adulții tineri (16-24) fiind abuzați cel puțin o dată din postura de minori.

E o realitate extrem de crudă, de brutală și de nedreaptă, iar legea a închis prea mult timp ochii. Acestea au fost motivele pentru care constituirea unui registru a reprezentat o necesitate, alături de prevederi care să garanteze pedepse mult mai dure pentru prădătorii sexuali. Am susținut, de asemenea, o procedură simplificată a obținerii în regim de urgență a ordinului de restricție de către victimele abuzurilor.

Fără condamnați penal în școli

Copiii nu sunt doar lumina ochilor noștri, ci și viitorul acestei țări, iar școala ar trebui să îi pregătească onest și responsabil pentru viață, educându-i, dar și ocrotindu-i. E natural astfel ca sistemul de învățământ să se bazeze pe valori solide, pentru ca actul educațional să fie unul de calitate. E cert că există în continuare o mulțime de lucruri de îmbunătățit în școala din România, însă e nevoie să facem pași concreți pentru ca reforma pe care ne-o dorim să aibă loc într-un viitor cât mai apropiat.

Tocmai de aceea, pentru a asigura atât integritatea actului educațional, cât și pe cea a copiilor, a luat naștere această lege care stipulează că niciun cadru didactic condamnat definitiv nu mai poate activa, ca dascăl sau ca parte a personalului auxiliar, în incinta unei unități de învățământ acreditate.

Tot pentru a garanta profesionalismul în sistemul de învățământ, am propus înființarea Depozitului Electronic Național al Lucrărilor Științifice, dar majoritatea „copy-paste” s-a opus. Momentan.

Drepturi pentru persoanele persecutate politic în perioada comunistă

Deceniile petrecute sub comunism au însemnat ani grei pentru cea mai mare parte a fiecărei comunități, însă anumiți oameni au trăit în acea perioadă ani cumpliți, fiind abuzați, închiși și torturați pentru convingerile lor, convingeri care, într-un final, ne-au oferit nouă șansa de a trăi în democrație și de a avea libertate de exprimare. Era firesc, astfel, să existe o lege care să ofere măcar o minimă reparație morală acestor victime sau descendenților acestora.

Așa a luat naștere propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990, incluzând, pe lângă victimele ororilor regimului comunist, și persoanele deportate din România în această perioadă, oameni care, tot datorită ideologiei lor, s-au văzut despărțiți de familii și de cei dragi și obligați la muncă silnică în afara granițelor noastre.

Legea pentru stabilirea acizilor grași trans în consumul alimentar

Uneori, controlând atent ingredientele unor produse, poți preveni o mulțime de dezastre. De asemenea, se prea poate ca în cantități mici un produs să fie benefic pentru sănătate, însă în cantități prea mari să fie cât se poate de dăunător, chiar toxic. Având ca principală sursă de proveniență uleiurile parțial hidrogenate, acizii grași trans-nesaturați fac parte din această categorie.

Colegul meu senator, Adrian Wiener, a conceput acest proiect de lege care și-a propus din start să scadă riscul de infarct în România cu 4%. Cu toate acestea, proiectul a fost blocat aproape 3 ani de zile din cauza lobby-ului agresiv al unor entități din domeniul alimentar, promulgarea sa necesitând o luptă de durată, neobosită. Pentru că sănătatea oamenilor trebuia să primeze.

Proiecte începute alături de USR, pentru care continui să lupt:

DNA-ul Pădurilor

Supranumită „Aurul Verde”, pădurea reprezintă o sursa neprețuită de sănătate și siguranță pentru comunitate. Dincolo de oxigenul necesar vieții pe care ni-l oferă, ea reprezintă și un veritabil zid ridicat împotriva poluării, atrăgând și luând asupra sa cantități uriașe de praf, reprezentând de asemenea o barieră împotriva intemperiilor și ajutând, în cel mai simplu mod cu putință, și la simpla stare de relaxare. Un garant al echilibrului, pădurea din România a fost sistematic asediată de către mafia lemnului, țara noastră pierzând anual cantități uriașe de copaci ce sunt tăiați ilegal cu complicitatea autorităților locale, profitul fiind împărțit la final între tâlhari și diverse grupuri de interese.

Toate aceste realități, precum și numărul și specificul celorlalte fapte ilegale ce țin de legislația mediului, au condus către un proiect de lege menit să oprească traficul ilegal de lemn și să pedepsească fiecare infracțiune ce ține de mediu, prin înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu. DIIM, pe scurt, colocvial „DNA-ul Pădurilor”. Chiar dacă proiectul a fost votat cu majoritate parlamentară, legea a fost ulterior declarată neconstituțională de către CCR, la intervenția Guvernului.

Considerând însă că este un proiect absolut necesar pentru România și esențial pentru atâtea și atâtea comunități, nici eu și nici colegii mei din USR nu vom renunța la el, urmând să îl susținem în continuare, căci DNA-ul Pădurilor trebuie să reprezinte o realitate menită să însănătoșească România.

Repararea modificărilor din „Comisia Iordache”, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția

Perioada OUG 13 a fost una de tristă amintire pentru români și pentru România. Chiar dacă, în urma unei lupte neobosite, colegii mei și cu mine am reușit să apărăm, în măsura posibilităților, statul de drept, au existat „răni” care se mai văd și astăzi, legi care, în miez de noapte, au fost trecute printr-un Parlament ce beneficia de majoritate din partea PSD și care aveau darul de a știrbi din independența și din prerogativele justiției.

De altfel, încă de la 20 octombrie 2018, Comisia de la Veneția a anunțat mai multe recomandări cu privire la statutul judecătorilor și al magistraților, pornind de la reconsiderarea sistemului pentru numirile și revocările procurorilor de rang înalt sau eliminarea restricției libertății de exprimare a judecătorilor sau procurorilor și până la abandonarea definitivă a schemei de pensionare anticipată a magistraților, în cazul în care se constată că aceasta ar avea un impact negativ asupra funcționării sistemului judiciar. Aceeași Comisie de la Veneția recomandă fără echivoc și verificarea prealabilă a magistraților, pentru a se asigura că niciunul dintre aceștia nu a fost un colaborator al Securității.

În baza acestor recomandări a apărut proiectul de lege pentru modificarea și completarea actelor normative în domeniul justiției, un proiect respins însă în Parlament. De ce? Putem doar presupune, cert e că și aici lupta va continua, căci un sistem de justiție cinstit și sigur reprezintă garantul unei societăți sănătoase.

Amendamente și soluții contra legilor dedicate grupurilor de interese

Am depus amendamente la Codul de conduită al parlamentarilor pentru a bloca legile cu dedicație, susținând că parlamentarul nu ar trebui să inițieze legi în propriul interes. Am fost de altfel singurul parlamentar care a depus o sesizare disciplinară împotriva lui Liviu Dragnea, pentru încălcarea Codului de conduită, fiindcă a promovat modificări la Codul penal fără să-și anunțe public interesul personal direct.

Am susținut de asemenea, alături de colegii mei, abrogarea pensiilor speciale, inclusiv a celor pentru parlamentarii pensionați, și, ca o contrapropunere, impozitarea acestora cu 90%. Pentru a oferi un context, în România există în acest moment două sisteme de pensie. Cu  toate că, cel puțin pe hârtie, contribuim cu toții după aceleași reguli, legea actuală ne sugerează că unii au darul de a fi „mai egali” decât alții. Astfel, dacă marea majoritate a românilor primesc pensie în funcție de cât au contribuit, un grup mic, restrâns, o primește după alte sisteme de calcul, împovărând atât Statul cât și contribuabilii. De altfel, doar anul acesta, în 2020, România va cheltui peste 10 miliarde de lei exclusiv pentru aceste pensii. Eliminarea sau impozitarea lor va reprezenta întotdeauna o prioritate, până la rezolvarea acestei probleme și până când echitatea și corectitudinea vor reveni în sistemul de pensii.

Au fost 4 ani în care nu m-am gândit nicio secundă că aș putea folosi drept alibi faptul că fac parte din opoziție. Că, de la înălțimea a doar 9%, nu depinde doar de mine și de colegii mei. În schimb, am muncit enorm, zi de zi, pentru a lăsa în urmă o schimbare reală. Pentru comunitate. Pentru România.

Puteam face mai mult? Nu știu. Știu doar că acești 4 ani m-au ambiționat și m-au responsabilizat enorm și că voi continua să muncesc neobosit alți 4. Cu sprijinul tău, pe 6 decembrie.

Silviu Dehelean, deputat