URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 05 MAI 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum ceva ani s-a făcut o analiză a calificării pe care o aveau slujbașii CNAIR, pentru că lumea era intrigată de ce nu se mișcă lucrurile în atât de sensibilul domeniu al construirii de autostrăzi. S-a constatat că mare parte dintre cei care luau salariile pe acolo erau ori absolvenți de teologie, ori profesori de română.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Vă mai amintiți bancul care circulă tot la patru ani, cu alegerile care în România se fac doar pentru a stabili cu cine guvernează UDMR? În Bihor e pe cale să apară altul: alegerile se fac ca să se știe pe cine a bătut Bolojan.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Partidele și-au depus candidaturile pentru alegerile locale. Ce vă doriți de la viitorul primar și viitoarea administrație a Oradiei?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 18 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare în 10 zile de la publicare o lege care modifică condițiile în care se pot organiza jocuri de noroc în România. Legea nouă instituie restricții severe și sancțiuni contravenționale foarte mari pentru nerespectarea prevederilor legale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.

Sentinţă la secret: De ce ascunde Tribunalul Bihor hotărârea prin care doctorul Ovidiu Pleşa a scăpat de puşcărie după 235 de şpăgi

Sentinţă la secret: De ce ascunde Tribunalul Bihor hotărârea prin care doctorul Ovidiu Pleşa a scăpat de puşcărie după 235 de şpăgi INTELECTUAL. Medicul Ovidiu Pleşa (foto) a fost descris de judecătorul său ca un intelectual fără cusur până "la momentul săvârşirii infracţiunii", adică până când a fost înregistrat luând şpăgi în serie şi înjurând pacienţii care nu-i cotizau suficient. Mare cărturar, într-adevăr...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

"Ia însemnează-l tu pe ăsta! Bagi p... în mă-sa! La revedere, nu mai! Da’ până când să fiu eu omu’ ăla cumsecade? Da’ mai dă-o şi-n p... mă-sii!". Aşa îl insulta doctorul Ovidiu Pleşa, de la Serviciul de Expertiză Medicală al Casei de Pensii Bihor, pe unul din pacienţii care nu i-a dat destul.

Trimis în judecată de DNA Oradea pentru 235 de fapte de luare de mită, bărbatul a scăpat totuşi ieftin, cel puţin deocamdată. Cu o blândeţe demnă de o cauză mai bună, Tribunalul Bihor l-a iertat de închisoare, dându-i o pedeapsă cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii.

Cum şi-a motivat judecătorul controversata soluţie? BIHOREANUL vă prezintă, în premieră, ciudatele argumente, cu precizarea că, deşi solicitată să le facă publice, preşedinta Tribunalului, Carmen Domocoş, a refuzat, pretextând că publicarea informaţiilor afectează "înfăptuirea Justiţiei".

Şpăgi după şpăgi

Ovidiu Pleşa şi asistenta sa, Monica Ignat, au fost primii angajaţi ai Serviciului de Expertiză Medicală trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, într-unul din cele mai răsunătoare dosare descoperite în sistemul medical judeţean. În total, în iunie 2015 au fost reţinuţi 10 medici şi asistenţi, după ce câteva săptămâni în şir fuseseră înregistraţi în timp ce luau şpăgi în schimbul deciziilor de pensionare. De la toţi pacienţii, atât de la bolnavii închipuiţi, care au obţinut astfel venituri necuvenite, pe seama bugetelor publice, cât şi de la oameni cu probleme de sănătate reale, deci îndreptăţiţi la pensii de boală. Mita, au stabilit anchetatorii, era de obicei echivalentul unei pensii lunare, fiind percepută atât la evaluarea iniţială, cât şi la reevaluările periodice.

În cazul lui Pleşa şi Ignat, actul de acuzare trimis Tribunalului Bihor pe 26 ianuarie 2016 dezvăluia nu doar foamea de bani, "lipsa oricărui standard moral", transformarea instituţiei într-o "societate comercială" cu "preţuri" cunoscute, ci şi neruşinarea cu care îşi tratau pacienţii fără posibilităţi, insultându-i şi refuzându-le pensionarea, medicii şi asistentele considerându-se "îndreptăţiţi" să primească mită.

Doctorul era pretenţios, enervându-se când în loc de bani i se ofereau produse, plângându-se asistentei că din pricina unor astfel de oameni "niciodată ţara asta n-o să progreseze". De ce? "Vii cu 10 ouă şi-un boţ de brânză... Ce să fac cu ele? Pune-mi 200 lei şi-mi cumpăr eu câtă pălincă vreau!", spunea Pleşa.

Procurorii au stabilit că în perioada 11 mai - 15 iunie 2015, cât a fost monitorizat, adică în 26 zile de "muncă", individul a luat în total 235 de şpăgi, bani şi alte foloase, în valoare de 55.975 lei. Asistenta i-a fost complice la 163 fapte, dar a luat şi singură bani de la 8 persoane, aşa că pe lângă acuzaţia de complicitate s-a ales şi cu cea de luare de mită în formă continuată.

Condamnat cu blândeţe

Procesul început în ianuarie anul trecut la Tribunal  s-a terminat anul acesta pe 20 februarie. După deliberări care au durat peste trei săptămâni, tânărul judecător Alexandru Bogdandi, abia promovat la această instanţă, a pronunţat verdictul: 3 ani de închisoare pentru Pleşa, iar pentru asistentă 2 ani şi 8 luni, ambele pedepse fiind dispuse cu suspendare.

La momentul pronunţării, hotărârea nu era motivată, sumara informare publicată pe portalul instanţelor arătând doar că s-au avut în vedere două "cauze de reducere a limitelor de pedeapsă": cei doi şi-au recunoscut vinovăţia, ceea ce le-a scăzut o treime din limitele de pedeapsă, iar în timpul anchetei au denunţat o altă faptă de corupţie, ceea ce le-a înjumătăţit pedeapsa rămasă.

Cel denunţat este chiar fostul director al Casei de Pensii, PSD-istul Leontin Ţîrle, trimis şi el în judecată astă-vară de către DNA, sub acuza că în perioada 2014-2015 a primit de la medicii experţi, toţi "colectori" de bani de la pacienţi, o parte din sumele încasate.

"Reclama" atinge judecata

Pedeapsa pare foarte blândă în raport cu numărul mare al infracţiunilor comise, cu gravitatea lor, dar şi cu cazuistica în materie. Spre comparaţie, fostul şef al Gărzii de Mediu Bihor, Gheorghe Raţiu, şi colegul său, Gabriel Varga, inculpaţi de DNA pentru că au închis ochii la neregulile unor firme, au fost condamnaţi la câte 4 ani şi 3 luni de detenţie, tot de către Tribunalul Bihor. Ca să nu mai vorbim de fostul primar al Beiuşului, Adrian Domocoş, care după ce a făcut nu unul, ci două denunţuri, a încasat recent - de la Curtea de Apel Oradea, ce-i drept - 7 ani de puşcărie, pentru fapte de corupţie.

Carmen Domocoș, judecător, președinta Tribunalul BihorPe 31 martie, BIHOREANUL a cerut Tribunalului o copie a surprinzătoarei soluţii, care a generat dezbateri în spaţiul public, tocmai pentru a vedea motivarea ei. În ciuda oricăror argumente, preşedinta instanţei, Carmen Domocoş (foto), care joacă rol şi de purtător de cuvânt, a respins însă solicitarea, pretinzând că un eventual articol jurnalistic despre sentinţă ar "aduce atingere înfăptuirii justiţiei", deoarece dosarul se judecă mai departe la Curtea de Apel, dar şi fiindcă la Tribunal "există în acest moment alte cauze similare".

E cu studii...

Evident că argumentele preşedintei scârţâie, şi încă în părţile esenţiale. Potrivit legii, judecătorii sunt obligaţi să judece imparţial şi, ca atare, înfăptuirea justiţiei nu ar trebui să fie afectată de un articol de ziar, fie el şi critic faţă de sentinţa instanţei inferioare. Cu atât mai puţin nu are relevanţă faptul că pe rol mai sunt cazuri similare, căci asta ar însemna ca publicul să nu poată fi informat niciodată despre un dosar soluţionat, fapt ce constituie o încălcare a unui drept fundamental, dar şi o negare a rostului de serviciu public al justiţiei.

În ciuda opreliştii, BIHOREANUL a obţinut totuşi o copie a soluţiei, constatând că, deşi e întinsă pe 67 pagini, aceasta are o singură filă de argumentaţie, şi aceea contrariantă. Judecătorul admite, de pildă, că Pleşa "a săvârşit un număr mare de acte materiale într-un interval scurt de timp", ceea ce "a creat o stare de pericol pentru activitatea Serviciului de Expertiză Medicală", unde pacienţii "purtau discuţii deschise cu privire la sumele de bani remise medicilor, inclusiv inculpatului". Cu toate acestea, a decis să nu-l trimită pe doctor după gratii, pe motiv că "este o persoană cu studii superioare", cu "o conduită foarte bună în societate" până să fie prins. Negustor cinstit, cum ar veni...

De grija mamei

În plus, a evaluat magistratul, Pleşa a fost un băiat corect. Deşi în faţa procurorilor a uzat de dreptul la tăcere, la proces a recunoscut şi chiar "a manifestat regret profund pentru faptele săvârşite", ba chiar... a fost de acord să presteze muncă în folosul comunităţii. "Se va avea în vedere şi starea de sănătate precară a mamei inculpatului, cum rezultă din actele medicale depuse la dosar, inculpatul fiind singura persoană care o poate ajuta", se mai arată în hotărârea judecătorească.

Antik Levente, judecător Curtea de Apel OradeaŞi asta nu e tot. Magistratul  a avut în vedere şi că Pleşa "a fost supus măsurilor privative de libertate circa 3 luni", fără a menţiona, însă, că 2 luni le-a petrecut, de fapt, într-un comod arest la domiciliu, în vila personală, graţie unei alte sentinţe controversate a judecătorului Antik Levente (foto), de la Curtea de Apel, care a statuat că şpaga este oricum un soi de "sport naţional", iar medicii pot sta în arest domiciliar fiindcă presa i-a ruşinat destul.

Nici concluzia lui Bogdandi nu este, însă, mai prejos. Potrivit acestuia, "pe baza celor expuse anterior", adică dat fiind că are studii şi că îşi regretă faptele, "instanţa apreciază că inculpatul nu va mai săvârşi infracţiuni pe viitor"...

În pronunţare

De unde siguranţa că Pleşa nu va mai lua şpăgi? Judecătorul nu a explicat, lăsând ca profeţia să încheie considerentele pentru care, în cazul medicului, "instanţa apreciază ca fiind nefondată solicitarea procurorului de aplicare a unei pedepse în regim privativ de libertate".

Cât de corecte sunt argumentele va decide Curtea de Apel Oradea, căci, aşa cum era de aşteptat, procurorii DNA au atacat hotărârea Tribunalului, pe care o consideră mult prea blândă, solicitând înăsprirea pedepselor. Procesul s-a terminat, chiar după prima înfăţişare, iar sentinţa e aşteptată zilele acestea. Rămâne de văzut dacă va fi la fel de îngăduitoare şi dacă reprezentanţii instanţei o vor face publică sau o vor dosi, la fel cum au procedat colegii de la Tribunal...


O NOUĂ ANCHETĂ
Pagubă de 9 milioane euro pe an

Dacă în cazul "Pleşa-Ignat" aflarea verdictului final a rămas o chestiune de zile, procesul doctoriţei Anca Grigorescu şi al asistentului Pelle Johannes încă se judecă la Tribunal, iar DNA continuă anchetele în cazul celorlalte şase cadre de la Serviciul de Expertiză Medicală, inculpate tot pentru şpăgi: Vasile Sălăjan, şeful Serviciului, medicii Emilia Cun şi Ana Guţ, precum şi asistenţii Ioana Precup, Violeta Coşa şi Gianina Ţigan.

În paralel, DNA Oradea a disjuns la Parchetul Bihor cercetările privind modul în care medicii şi asistenţii şi-au transformat locurile de muncă într-un profitabil mecanism de fraudare a fondului de pensii, fabricând "pensionari de boală" pe seama contribuabililor la buget. Ancheta e amplă, impunând reverificarea dosarelor tuturor celor 35.273 persoane pensionate de boală din evidenţa Casei de Pensii Bihor până în vara lui 2015, când s-a declanşat ancheta împotriva medicilor. Poate acesta e şi motivul pentru care, între timp, numărul acestor pensionari a scăzut la 31.909, ceea ce a adus statului o economie anuală de 9 milioane euro!

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
4 Comentarii
adevaratii vinovati
in ''conti nu are'' a titlului,pacientii s adevaratii vinovati,un om bolnav pe bune nu da spaga nici la specialist nici la expert,sa vedem ce nu are ''Conti''!!!
Postat 15 Mai 2017, 13:36 de User anonimizat
Zgarcitii
Pai cum sa nu i injure ca in timp ce asa zisii pacienti inchipuiti cotizau grosul la specialistii ce poarta intrreaga vina,aici se zgarceau,iar expertii,care stiau cat cotizau dincolo de aceea faceau galagie,trag ponoasele si se ratoiau la ei ca sa aiba bani de avocati,nu?Ei acum platesc pentru falsurile specialistilor,in timp ce medicii specialisti pt diagnostice inchipuite nu s nici macar audiati,pa i ma mir cum nu se ratoiesc la organele de ancheta si judecatori si stau ca si mieii la taiere.
Postat 15 Mai 2017, 13:18 de User anonimizat
Se poate si altfel!
E un articol aparut in 14 mai a.c. sub titlul „Pedepsele blânde nu fac decât să încurajeze corupţia din sistemul medical”, e usor de gasit. Un judecator de la Tribunalul Bucuresti, Mitu Stegaru, i-a dat unui escroc de director de spital 13 ani si 4 luni. ,, „Altfel spus, pentru o pedeapsă de 3-5 ani închisoare, fie si cu executare, care de cele mai multe ori este redusă fie datorită vârstei, fie datorită lucrărilor cu caracter ştiinţific, «se merită» riscul câtorva milioane de euro în patrimoniul propriu”, arată magistratul cum îşi fac planurile „halatele albe”.
Postat 15 Mai 2017, 13:05 de pinonel
LA ZDUP
La racoare cu ei. Pungasi cu studii superioare. Dimpotriva, la studiile ce le aveau trebuia sa constientizeze cat rau fac. Nesimtitii!
Postat 15 Mai 2017, 12:53 de ferfeleaga
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.65 RON
  • 1 EUR = 4.9764 RON
  • 1 HUF = 0.0128 RON