Senatorul liberal Gavrilă Ghilea a cerut Guvernului României "să se implice cu responsabilitate în susţinerea demersurilor Fundaţiei Gojdu de la Sibiu pentru redobândirea tuturor bunurilor sale".
Printr-o interpelare adresată săptămâna aceasta noului ministru de externe, Lazăr Comănescu, co-preşedintele PNL Bihor a cerut precizări privind "disponibilitatea continuării negocierilor între MAE şi instituţia omoloagă maghiară în spiritul Convenţiei din 1937 privind retrocedarea către Fundaţiei Gojdu de la Sibiu a bunurilor naţionalizate abuziv în anul 1952 de către statul maghiar".
Ghilea precizează şi că până acum această problemă "a rămas la stadiul de bune intenţii". "Predecesorul Domniei Voastre în funcţie preciza că, în primăvara acestui an, cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o în Ungaria, a redeschis dialogul în problematica moştenirii Gojdu, convenind cu omologul său reluarea discuţiilor la nivel de experţi în vederea identificării soluţiilor mutual acceptabile în privinţa acestei chestiuni", se mai arată în interpelarea senatorului bihorean.
Emanuil Gojdu nu a avut copii, aşa că pe 4 noiembrie 1869, când şi-a redactat testamentul, şi-a lăsat toată averea Fundaţiei Gojdu, ca să finanţeze studiile pentru tineri români ortodocşi din Ungaria sau Transilvania. Avocatul a cerut şi ca o parte din bani să fie investiţi în acţiuni şi bunuri imobile, astfel încât să producă fondurile necesare pentru generaţiile viitoare. În 1911, fundaţia avea o avere estimată la 2,5 tone de aur, fiind totodată proprietara mai multor clădiri din centrul Budapestei, cunoscute azi sub denumirea de "Curţile Gojdu".
Ultimul acord dintre Ungaria şi România privind bunurile Fundaţiei Gojdu este "Acordul între România şi Ungaria privind reglementarea definitivă a afacerilor interesând Fundaţia Gojdu", semnat pe 27 octombrie 1937. Prin acesta, Ungaria se obliga să predea României "întreg patrimoniul Fundaţiunii Gojdu care se regăseşte pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile şi obligaţiunilor aferente, şi aceasta pentru ca zisul patrimoniu să fie pus la dispoziţai organului reprezentând Fundaţiunea". În 1952, bunurile însă au fost naţionalizate abuziv de comuniştii unguri.
În 2005, pe atunci premierul Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu au semnat un nou acord bilateral pentru înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungară "Gojdu", care urma să aibă sediul la Budapesta şi ar fi gestionat averea lui Gojdu. Acordul, considerat de unii un act de trădare naţională, a fost respins, la începutul anului 2008, de parlamentarii români şi mai apoi printr-o lege promulgată de preşedintele Traian Băsescu.
În interpelarea sa, Gavrilă Ghilea a arătat că "Guvernul României trebuie să se implice cu responsabilitate în susţinerea demersurilor Fundaţiei Gojdu de la Sibiu pentru redobândirea tuturor bunurilor sale", astfel încât "dispoziţiile testamentare ale marelui mecena, redactate în anul 1869, să fie duse la îndeplinire".
Citeşte şi: Oradea ieri, Oradea azi: Povestea lui Emanuil Gojdu, cel mai celebru avocat orădean
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.