Cu aproape 300.000 de euro, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, împreună cu parohiile din satele bihorene Hotar şi Gheghie, a reabilitat bisericile de lemn, monumente istorice de clasa A, adică de importanţă naţională, din cele două localităţi.
Lucrările au fost realizate în cadrul proiectului transfrontalier "Promovarea moştenirii culturale comune – Revitalizarea turismului cultural în Euroregiunea Hajdu Bihar – Bihor", care a avut un buget total de 842.314 euro, din care 294.398 euro au revenit părţii române. În Ungaria, în schimb, a fost reabilitat un vechi grânar în Muzeul Bocskai, iar o anexă a acestuia a fost transformată într-o sală cu ateliere meşteşugăreşti. Proiectul a demarat oficial în aprilie 2013.
Conform inscripţiilor în scriere chirilică şi, în acelaşi loc, cu litere latine, biserica din lemn "Sf. Mare Mucenic Gheorghe" din Hotar datează din 1714, fiind construită din bârne de stejar. Înainte de reabilitare, obiectivul se afla într-o stare de degradare generalizată, cauzată în primul rând de scoaterea din folosinţa ritualică a acestuia.
Prin proiectul transfrontalier, sub coordonarea arhitectului atestat Cristian Puşcaş, s-a intervenit consolidarea construcţiei, schimbarea învelitorii şiţă din lemn de brad, conservarea picturii murale interioare şi amenajarea zonei exterioare pentru asigurarea unui cadru peisager potrivit. "Lucrările la restaurarea parţială a picturilor din interiorul bisericii urmează să se desfăşoare, deoarece a fost foarte dificil să găsim un special restaurator. Există doar cinci atestaţi în ţară", a declarat Lucian Silaghi, directorul Direcţiei de Cultură Bihor, vineri, în cadrul conferinţei de închidere a proiectului. Se spune că Horea, protagonist alături de Cloşca şi Crişan al răscoalei din 1784, s-a ascuns de autorităţi timp de două săptămâni în podul bisericii de lemn din comuna Ţeţchea.
Biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" din localitatea Gheghie (comuna Auşeu) a fost mutată aici în 1714 din satul Luncşoara, fiind amplasată pe o fundaţie din piatră de râu şi bucăţi din piatră calcaroasă. Între lucrările desfăşurate aici sub supravegherea arhitectului atestat Anemari Szabo se numără înlocuirea în totalitate a şindrilei bisericii şi reabilitarea structurii acoperişului. De asemenea, s-a înlocuit turnul şi grinda talpă din zona pridvorului şi s-a realizat o alee pietonală în faţa bisericii.
Potrivit lui Lucian Silaghi, în perioada următoare, pe E60 vor fi montate indicatoare turistice atât înspre cât şi dinspre Cluj, care vor ghida posibilii turişti spre cele două monumente istorice. Deocamdată însă nu s-a stabilit de când şi în ce intervale orare vor putea fi cele două biserici vizitate. Pe teritoriul judeţului Bihor se află 59 de biserici de lemn monument istoric, din care 15 de categorie A. "A 60-a, cea de la Izbuc, se află în proces de atestare", a adăugat Silaghi. Directorul Direcţiei de Cultură din Bihor speră că, în perioada de finanţare 2014-2020, să se acceseze şi alte finanţări pentru reabilitarea bisericilor de lemn din judeţ pentru ca acestea să poată fi incluse mai apoi într-un circuit turistic.
Pentru a încuraja realizarea unor astfel de proiecte, tot din finanţarea transfrontalieră de aproape 300.000 euro, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor a elaborat şi un Ghid de bune practici pentru restaurarea bisericilor de lemn monumente istorice din judeţul Bihor. "O pagină am dedicat-o inclusiv greşelilor frecvente pe care le fac proprietarii în reabilitarea clădirilor monument, tocmai pentru a evita repetarea lor", a precizat Lucian Silaghi.
Ghidul urmează să fie împărţit tuturor preoţilor care au în parohia lor o biserică de lemn. Totodată, în proiect a fost inclusă şi elaborarea de către o firmă de specialitate a unei strategii de marketing turistic pentru Bihor şi Hajdu Bihar.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.