În luna iulie a acestui an a apărut un studiu extrem de controversat. Oameni de ştiinţă din Statele Unite au prelevat celule de piele de la bolnavi de schizofrenie şi le-au injectat în creierul unor şoareci. În paralel, alţi şoareci au fost infuzaţi cu celule prelevate de la oameni fără un istoric de boli mintale. În mod surprinzător, şoarecii care au primit celule de la pacienţii cu schizofrenie au început să manifeste simptome similare cu boala în cauză: somn deranjat, teamă faţă de străini, anxietate ridicată, efort în a reţine lucrurile nou-învăţate şi alte asemenea caracteristici.
Studiul este controversat deoarece Institutul Naţional al Sănătăţii din SUA specifică în mod clar că este interzisă crearea de hibrizi animal/om prin folosirea de celule stem umane şi embrioni de animale. Cercetătorii au trecut peste această interdicţie folosind nu embrioni, ci şoareci deja născuţi. Ceea ce nu i-a oprit pe unii oameni să se panicheze, mulţi vorbind de paralele cu "Frankenstein". Lăsând etica deoparte, studiul este deosebit de important deoarece reprezintă un pas înainte în cercetarea schizofreniei. În jur de 1% din populaţia lumii suferă de schizofrenie, iar cauzele acestei boli mintale nu sunt încă pe deplin înţelese.
Cinci pacienţi care au început să afişeze semne de schizofrenie încă din copilărie au donat celule din dermă, celule care ulterior au fost transformate în celule stem şi injectate în şoareci de laborator. Celulele în schimb nu s-au apucat să prelucreze mielină, aşa cum o fac alte celule care ajută la formarea reţelelor neuronale, ci şi-au continuat drumul în mod haotic prin creier. Mielina permite neuronilor să transmită impulsul electric prin creier, ceea ce duce la formarea gândurilor şi sentimentelor. Studii anterioare au arătat că în creierul bolnavilor de schizofrenie nu se produce destulă mielină, în special atunci când boala apare în copilărie.
La o cercetare mai amănunţită, oamenii de ştiinţă americani au descoperit că, în cazul schizofrenicilor, un număr de 118 gene sunt activate când ar trebui să rămână dezactivate sau se dezactivează când ar trebui să rămână active.
Dezvoltarea anormală a acestor gene influenţează negativ formarea neuronilor şi - implicit - a reţelelor neuronale.
În comparaţie cu şoarecii care au fost infuzaţi cu celule prelevate de la oameni sănătoşi, ceilalţi au devenit antisociali, au simţit mai puţină plăcere atunci când li s-a dat apă cu zahăr, au suferit de insomnii şi au afişat probleme de memorie. Toate acestea (lipsa de plăcere, lipsa somnului, relaţii sociale restrânse) sunt caracteristice celor cu schizofrenie.
Schizofrenia este o boală mintală grea ce - deocamdată - se poate ţine sub un oarecare control cu ajutorul medicamentelor şi a şedinţelor de terapie, dar care nu poate fi vindecată. În majoritatea cazurilor se instaurează după intrarea în viaţa de adult. Există mai multe tipuri de schizofrenie, cu cea paranoidă, cea hebefrenică şi cea catatonică fiind cel mai des întâlnite.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.