Schimbare de macaz: OTL va propune Primăriei un plan menit să schimbe radical transportul public din Oradea

Tramvai până la Universitate şi până în Parcul Industrial, şine înierbate, prioritate pentru garnituri pe arterele intens circulate, un circuit de troleibuze care să ajungă până la Aeroport şi accesul interzis autobuzelor pentru navetişti în zona centrală a oraşului.

Aşa ar putea arăta transportul public din Oradea în următorii ani dacă Primăria şi OTL vor găsi finanţările pentru a pune în practică un set de măsuri elaborate, în urma unei analize detaliate a sistemului, de către Institutul de Cercetări în Transporturi din Capitală.

Plan pentru proiecte

Într-un proiect european mai larg, anul trecut OTL a comandat Institutului de Cercetări în Transporturi INCERTRANS din Bucureşti elaborarea unui aşa numit Plan de Mobilitate Urbană Sustenabilă pentru Oradea. "Este un document de peste 1.500 de pagini, primul care se cere la accesarea oricăror fonduri UE pe viitor", explică Csuzi Istvan, directorul OTL.

După ce au analizat toate caracteristicile transportului public orădean, care adună zilnic 173.000 de călătorii, specialiştii institutului au elaborat un set de 75 de propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia.

Dintre ele, conducerea OTL a acceptat 36, dintre care 12 ar reveni în responsabilitatea Primăriei. "Sunt şanse mari ca aceste propuneri să fie asumate. Bineînţeles că vor fi modificate şi cizelate în urma unor dezbateri publice. Nu este exclus ca la unele să se renunţe sau să apară altele noi", spune Csuzi.

Cert e că OTL îşi propune ca în această toamnă să prezinte Consiliului Local o variantă finală a SUMP (Sustainable Urban Mobility Plan). Dacă măsurile rămân în forma actuală, ar fi nevoie de circa 70 milioane de euro pentru a le pune în aplicare, speranţele de finanţare fiind puse, evident, în proiecte pe baza cărora pot fi accesate fonduri europene.

Cu dedicaţie

În opinia directorului OTL, cea mai urgentă măsură este crearea unor benzi dedicate doar transportului în comun, în special în zonele intens circulate. "Vorbim despre separarea benzilor de tramvai de pe Republicii, Magheru şi Decebal, artere unde avem constant gâtuiri ale traficului", explică Csuzi.

Potrivit studiului, o asemenea regulă ar dubla viteza tramvaielor, făcându-le mai atractive pentru orădeni. "Transportul în comun are prioritate în toate oraşele vestice. La noi, deocamdată, tramvaiele stau şi 20 de minute pe Republicii din cauza ambuteiajelor autoturismelor", zice managerul OTL, adăugând că "are promisiuni" de punere în practică a soluţiei odată ce va fi dat în folosinţă drumul expres prin Ecaterina Teodoroiu. Rezultatul scontat e că o bandă de circulaţie rezervată doar tramvaielor ar reduce timpul unei curse de la Gară la Primărie la doar 7 minute.

Fără "rate"

Tot pentru decongestionarea traficului, cercetătorii bucureşteni propun taxarea autoturismelor care intră în centrul Oradiei, zonă suprasolicitată din acest punct de vedere. "Acest lucru ar putea fi făcut cu bariere ori cu un fel de rovinete, dar deocamdată nu văd cum s-ar putea pune în aplicare aşa ceva. Sistemul de verificare a maşinilor care intră în zona centrală ar costa extrem de mult", zice directorul OTL, chiar dacă acest sistem funcţionează, de exemplu, în centrul vechi al Sibiului.

Conform lui Csuzi, o măsură mai uşor de luat ar fi interzicerea în centrul oraşului a traficului greu, autobuzelor judeţene şi curselor regulate speciale (cele pentru muncitori). "Noi propunem ca perimetrul între Dacia - Petofi - Republicii - Magheru - Cantemir - Sucevei - Decebal să fie considerat perimetru protejat. Cursele turistice ar putea intra cu o autorizaţie de trafic greu. La ora actuală, cursele judeţene împânzesc oraşul ilegal, căci ar trebui să circule doar pe anume coridoare", explică Csuzi.

O schimbare ar putea fi impusă după ce OTL va finaliza amenajarea a încă două autogări, una lângă Gara Centrală, iar cealaltă lângă blocurile ANL din bulevardul Decebal, după cea deja dată în folosinţă în Nufărul.

Linişte în Piaţa Unirii

În ce priveşte optimizarea circulaţiei propriilor autobuze, OTL va propune Primăriei ca după reabilitarea Pieţei Unirii, în această zonă să se circule pe o bandă în sens unic, prin faţa Episcopiei Greco-Catolice spre strada Avram Iancu, iar această bandă să fie dedicată doar autobuzelor şi taxiurilor. "Dorim să aducem în centru mai multe linii de autobuz, astfel încât în staţia de lângă Banca Transilvania să oprească cursele 10, 12, 13, 14, 15, 16 şi 20", spune Csuzi, explicând că astfel ar fi asigurat accesul direct în centru pentru cât mai mulţi orădeni.

Prin acelaşi plan de măsuri, OTL vizează modernizarea liniilor de tramvai şi chiar înierbarea acestora pe porţiunile unde nu circulă şi maşinile. "Primul tronson pe care-l vom reabilita este cel de pe Independenţei şi din Piaţa Unirii, unde vom folosi o tehnologie modernă cu beton în pat de cauciuc, care va reduce cu peste 60% vibraţiile tramvaielor, ocrotind astfel clădirile istorice", zice Csuzi. De asemenea, pentru înierbare, societatea are în plan zona delimitată de intersecţia Cele Trei Crişuri şi fostul magazin Făt-Frumos.

OTL are 63 tramvaie second-hand şi 10 noi, aşa că între priorităţi e şi modernizarea parcului de tramvaie. "N-ar costa enorm achiziţia de garnituri noi, dar sperăm să accesăm fonduri pentru modernizarea celor existente prin schimbarea motorizării, a uşilor şi a scaunelor", zice Csuzi.

Pentru studenţi

Una dintre măsurile cele mai costisitoare, dar şi necesare, este extinderea liniei de tramvai pentru a deservi traseul spre Universitate şi spre Piaţa Obor. "Linia autobuzului 14 spre Universitate este suprasolicitată, aşa că alternativa ar fi extinderea liniei de tramvai din Decebal pe la Grădina Zoologică, iar apoi pe lângă Stadionul Tineretului şi prin spatele Universităţii până la Cimitirul Municipal, iar apoi pe strada Ceyrat până la depoul din Atelierelor. În acest fel am avea o a doua intrare în depou. Acum, dacă se întâmplă o pană în zona Cantemir, putem rămâne blocaţi", explică directorul OTL.

Noua linie ar putea fi realizată în mare parte pe teren viran şi ar costa între 5 şi 10 milioane de euro. Ca atare, pentru că nici OTL şi nici Primăria nu au banii necesari, măsura este condiţionată strict de accesarea unor fonduri nerambursabile.

Troleu în Oradea?

În urma analizelor, specialiştii de la Bucureşti au prezentat ca o soluţie pentru uşurarea transportului public şi introducerea de troleibuze în Oradea, ceea ce ar duce la reducerea poluării chimice şi fonice.

Cercetătorii INCERTRANS au propus o extindere a reţelei actuale de transport cu o linie de troleu spre Velenţa şi una spre strada Densuşianu. În schimb, OTL are o alternativă proprie. "Există un studiu de prefezabilitate pentru introducerea unei linii de troleibuz care să lege Aeroportul, Universitatea, Eurobusiness Parc 2 şi Băile Felix. Acesta este un proiect vizionar, care s-ar putea face doar pe bani europeni şi ar costa circa 7 milioane de euro", precizează Csuzi. Asta nu înseamnă că nu este realizabil, cu condiţia să rămână pe lista finală a măsurilor care va fi supusă votului CL.

"Pentru fiecare din propunerile finale vom elabora câte un proiect pentru accesarea de fonduri europene", spune directorul OTL. Aşa că, deşi acum pare o iluzie, nu este deloc exclus ca în câţiva ani orădenii să poată alege între trei mijloace de transport în comun. Şi asta într-un oraş ceva mai aerisit...

Planul de Mobilitate Urbană include şi o serie de măsuri auxiliare care i-ar încuraja pe orădeni să-şi lase maşinile acasă, precum amenajarea unor rastele de biciclete în unele staţii ale OTL şi chiar alocarea unor spaţii pentru transportarea bicicletelor cu tramvaiul.

Mai mult, INCERTRANS propune introducerea unei zile în care, în fiecare lună, circulaţia cu autoturismele să fie interzisă în oraş. Mai realist, directorul Csuzi o vede imposibilă: "E vorba de mentalitatea oamenilor. Astăzi în Oradea ar fi revoltă dacă am interzice maşinile chiar şi o singură zi".

Pe de altă parte, o propunere viabilă ar fi introducerea unui vehicul turistic al OTL care să-i ducă pe vizitatori în punctele importante ale oraşului, însoţiţi de un ghid. Investiţia s-ar ridica la aproximativ 400.000 de euro.