URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 05 FEBRUARIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
O veste proastă pentru liberalii bihoreni. După 13 ani de înfrângeri glorioase, Ioan Mang, liderul stângii din Bihor, e tras pe dreapta. Evident, domnia sa susţine că a făcut un pas lateral, nicidecum în spate, în speranţa că partidul o să-i mai îndulcească ieşirea la pensie cu un mandat de deputat, că oricum e printre puţinii aleşi care au terminat facultatea la zi şi la timp...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
La fel ca în bancurile cu olteanul care, atunci când nu are ce face, se dezbracă și își păzește hainele, Compania Națională Poșta Română - firmă de stat care, spre deosebire de oltean, are însă multe de făcut ca să iasă din înapoiere - a intentat BIHOREANULUI un proces pentru o serie de articole publicate în primăvară.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Probele medicale ar putea fi trimise cu drona de la Spitalul Județean la laboratorul din Rogerius. Ce părere aveți despre inițiativă?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În 16 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre extrem de importantă, prin care, cel puțin pentru viitor, se repară unele nedreptăți evidente. În concret, Instanţa Supremă a stabilit că, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluţie definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită, soluţia de achitare este suficientă prin ea însăşi pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate şi, ulterior, achitate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale. Boala afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent însoţită de febră, cefalee, dureri musculare şi astenie.
15 Decembrie 2022, 12:01

Scăpați de comunism: Cum au trăit orădenii eliberarea de sub regimul lui Ceaușescu (VIDEO)

Scăpați de comunism: Cum au trăit orădenii eliberarea de sub regimul lui Ceaușescu (VIDEO) STEAGUL LIBERTĂȚII. Pe 22 decembrie 1989, după-amiază, centrul Oradiei s-a umplut cu mii de oameni care voiau plecarea de la putere a soților Ceaușescu și ieșirea României din comunism. Manifestația a fost spontană și pașnică. Mai mulți indivizi au reușit să pătrundă în Primărie, dedându-se la furturi, alții au început să-i escaladeze fațada, în timp ce în balcon a fost arborat drapelul tricolor cu stema decupată. Majoritatea însă doar au scandat și au ascultat vorbitorii ieșiți la balcon, aducând imagini și documente specifice regimului pentru a le arde în fața clădirii (foto: fortepan.hu/Halas István)
Scăpați de comunism: Cum au trăit orădenii eliberarea de sub regimul lui Ceaușescu (VIDEO) (foto: fortepan.hu/Halas István)

Evenimentele din România din decembrie 1989, numite oficial "revoluţie", încheiate cu lichidarea fizică a lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu şi dispariţia regimului comunist, au reprezentat apogeul unui an şi al unui deceniu tensionate.

Oradea s-a raliat manifestărilor, trecerea la începutul redemocratizării ţării făcându-se aici paşnic, spre deosebire de multe alte locuri din ţară. După 33 de ani, BIHOREANUL vă propune un scurt memento al principalelor evenimente de atunci.

"Gorbi-mania" 

Anii 1980 au însemnat filme bune, muzică disco şi începuturile erei digitale, aşa cum o ştim. Realităţi specifice Occidentului, ele erau, însă, aproape necunoscute în ţările est-europene. De 40 de ani, aici dominau regimurile socialiste/comuniste impuse de Uniunea Sovietică prin presiune politică şi militară. Aveau în comun totalitarismul politic, partidul unic, supravegherea populaţiei, încălcarea libertăţilor personale, economia centralizată, planificată şi ineficientă. Accesul la informaţii şi produse occidentale era redus, iar în timp toate aceste caracteristici, combinate, au tensionat societatea.

Au fost mai multe încercări de "ruptură". În noiembrie 1956, revoluţia anticomunistă ungară a fost înăbuşită de armata sovietică, având loc 40.000 de arestări. În 1968, liderul cehoslovac Alexander Dubček făcea primele reforme, dar a fost oprit de aceleaşi trupe sovietice, care au reprimat "Primăvara de la Praga". În 1980 începeau mişcările anticomuniste în Polonia, apărând chiar un "concurent" pentru partidul comunist - sindicatul Solidaritatea, condus de electricianul Lech Wałęsa.

Mihail GorbaciovComunismul scârţâia din încheieturi, nici măcar în Uniunea Sovietică nu mai funcţiona. În 1985, în fruntea URSS venea Mihail Gorbaciov (foto) cu ideea reformării economiei, iniţiind cunoscuta "perestroika", alături de transparentizarea societăţii prin "glasnost". A devenit foarte popular în Europa răsăriteană, în vizitele sale fiind primit de est-germani, polonezi ori cehoslovaci cu urale, cetăţenii cerându-i să-i salveze. În cartea sa "1989: Prăbuşirea imperiului sovietic", istoricul Victor Sebestyen menţionează o adevărată "Gorbi-manie"...

Mămăliga a explodat 

A fost doar o chestiune de timp până când sistemul comunist s-a prăbuşit. În 1989 au izbucnit demonstraţii populare, una după alta. În Polonia, victoria Solidarităţii în alegerile din 4 iunie a îngropat regimul, iar în Ungaria, în septembrie-octombrie, regimul şi organizaţiile politice independente au căzut de acord să înceapă reformarea politicii şi justiţiei, inclusiv să organizeze alegeri libere.

Cortina de Fier începea să cadă inclusiv fizic. În 2 mai 1989, Ungaria a început dezasamblarea gardului de sârmă ghimpată de la graniţa cu Austria, iar în 9 noiembrie, sub presiune populară, regimul est-german deschidea graniţele către Germania de Vest, căzând şi Zidul Berlinului. "Revoluţia de catifea" cehoslovacă a însemnat proteste cu sute de mii de oameni în Praga, urmate de demisia conducerii partidului comunist şi dizolvarea statului monopartit. În Bulgaria, după demonstraţii publice, şeful statului, Todor Jivkov, a fost înlăturat de propriul său Birou politic.

Nicolae CeauşescuNicolae Ceauşescu (foto) rămăsese ultimul şef de stat comunist încă la putere. În 16-17 decembrie, însă, mitingul de susţinere a pastorului Tőkés László din Timişoara, propus pentru mutare în Sălaj, s-a transformat în protest anticomunist. Pe 21 decembrie, dictatorul a convocat un miting în Bucureşti, dar şi acela a devenit unul anti-regim. Revoltele populare s-au extins în toată ţara, cu mari manifestaţii, inclusiv violenţe, împuşcături şi diversiuni în care a fost prinsă armata. În 22 decembrie, la amiază, după ce ministrul Apărării s-a sinucis, soţii Ceauşescu au fugit cu elicopterul din clădirea Comitetului Central al PCR, iar pe 25 decembrie erau judecaţi sumar şi executaţi în Târgovişte. Peste 1.000 de români au murit în evenimentele de atunci, cei mai mulţi, peste 700, între fuga şi execuţia Ceauşeştilor.

Oradea în fierbere 

Oradea anilor ’80 beneficia de proximitatea graniţei, peste care se făcea mic trafic, astfel că penuria alimentară nu era la fel de mare ca în restul ţării. Totuşi, criza economică naţională, generată de blocarea creditării şi plata datoriei externe, a adus şi aici întreruperi ale energiei şi apei, lipsa materiilor prime în industrie şi a medicamentelor.

În cartea "Avancronica unei revoluţii programate", istoricul Gabriel Moisa arată că în 1989 în Bihor avea loc o creştere neobişnuită a activităţii turistice, cu vizitatori străini, în special din Ungaria şi Iugoslavia, inclusiv ziarişti. Conform arhivelor, existau date că "turiştii" urmau să ia legătura cu cetăţeni români pentru a incita populaţia la revolte. 

Între timp, apăreau mesaje anticeauşiste. În 1988, lângă cofetăria Crinul din Oradea a apărut pe un perete mesajul "Jos Ceauşescu", iar în Gara Mare au fost distribuite manifeste (foto) cu acelaşi text, realizate de tipograful Lucian Kovács.

manifest anticomunist distribuit în Gara Mare din Oradea în decembrie 1989

În decembrie 1989, orădenii aflau despre evenimentele din Timişoara nu doar de la posturile de radio străine, ci şi direct. Pe 18 dimineaţa, trenul Timişoara - Iaşi sosea în gara centrală cu vagoanele inscripţionate "Jos dictatorul!", "Vrem libertate!" şi "Azi în Timişoara, mâine în toată ţara!". Faptul este prezentat de fostul maior Teofil Moş, pe atunci adjunctul Miliţiei Bihor, în volumul "Revoluţia română la Oradea", autorul arătând că, la sosirea trenului în staţie, era pregătită o unitate de intervenţie gata de luptă. Totuşi ofiţerii, înarmaţi cu muniţie de război, au rămas în maşinile parcate lângă gară, neriscând nimic în faţa zecilor de oameni de pe peroane, care au încins o Horă a Unirii.

În Primărie, cu forţa 

Mircea BraduActele protestatare se înmulţeau. În 18-21 decembrie, diverse grupuri interpretau prin oraş cântece patriotice, apărând şi noi manifeste. În 20 decembrie, primarul Gheorghe Groza îi convoca în şedinţă pe directorii întreprinderilor pentru a le prezenta - din perspectiva autorităţilor, ca o acţiune destabilizatoare - situaţia din Timişoara, fără să se ia vreo măsură. 21 a fost "o zi ciudată", mărturisea mai târziu fostul director al Teatrului de Stat, Mircea Bradu (foto). "Era o linişte artificială", arăta el, dar "din toate colţurile răzbătea îngrijorare, incertitudine".

La vestea fugii lui Ceauşescu, anunţată în scurt timp de televiziune, orădenii s-au adunat în faţa Primăriei cu miile în amiaza lui 22 decembrie, alăturându-se valului revoluţionar. La fel ca în Capitală, şi aici era pregătită o adunare publică de condamnare a "manifestărilor huliganice" din Timişoara, dar lucrurile s-au petrecut pe dos.

Mai multe persoane au intrat în Primărie, iar, pentru a evita violenţe, edilul l-a rugat pe Bradu să le vorbească celor adunaţi în piaţă. "Revoluţionarii" l-au proclamat ca nou primar al urbei, în acelaşi timp anunţând că oraşul era unul liber de comunism.

S-a format apoi un comitet de iniţiativă pentru gestionarea urgenţelor, din care mai făceau parte actorii Daniel Vulcu şi Marius Aron, economistul Eugen Colf, profesorul Radu Davidescu ş.a. S-a organizat paza instituţiilor publice şi întreprinderilor, iar generalul Nicolae Şchiopu, comandantul Garnizoanei, a anunţat fraternizarea armatei cu populaţia. Vechea nomenclatură, în frunte cu prim-secretarul judeţului, Andrei Sorcoiu, ar fi vrut chiar să facă parte din noul comitet de iniţiativă. Fără rezultat, a predat puterea înspre seară.

Mulţimi de oameni s-au adunat şi în faţa sediilor Miliţiei şi Securităţii, iar diversiunile abundau. Fusese anunţată otrăvirea apei potabile şi se calificau drept iminente atacuri ale trupelor de securitate cu elicoptere asupra obiectivelor strategice. "Teroriştii" ar fi pândit şi ei asupra urbei...

De la PCR la FSN 

Pe modelul de la "centru", s-a înfiripat un Consiliu Judeţean al Frontului Salvării Naţionale, cu Mircea Bradu preşedinte, Horia Cosma şi Daniel Vulcu vicepreşedinţi, Dumitru Chirilă secretar şi încă 27 de membri. A ţinut prima şedinţă în 23 decembrie, când numărul membrilor s-a dublat, însă nu mai era condus de Bradu, care ajunsese în spital.

Principala sarcină a fost asigurarea aprovizionării populaţiei cu energie, combustibil şi alimente, Consiliul cerând oamenilor să se abţină de la manifestări reprobabile. O zi mai târziu, avea 54 de membri, iar un prim Consiliu Municipal al FSN a fost înfiinţat în 27 decembrie. În fruntea sa a fost ales un Birou prezidat de Horia Văidean, fost director al Întreprinderii Judeţene de Gospodărire Comunală şi Locativă, secondat de Marcela Buduşan şi Traian Balint ca vicepreşedinţi, plus Balász László secretar.

coadă la chioşcurile de ziare din Oradea

Deja din acele zile, dar mai ales din ianuarie 1990, se formau partide, organizaţii culturale şi civice, şi au început polemici şi dezbateri politice. Orădenii făceau cozi la chioşcurile de presă (foto) pentru a afla noutăţile. Începea o lungă şi complicată perioadă de tranziţie către pluripartitism şi capitalism, în care oamenii au înţeles, cu greu, cum să "înveţe democraţia"...


VICTIME
Civili şi militari omorâţi degeaba

Exceptând rumoarea din spaţiul public, zilele de 21-22 decembrie 1989 au fost liniştite în Oradea. Totuşi, în 23, în zona Aeroportului, un camion frigorific care circula regulamentar către Nojorid a fost mitraliat de soldaţi trimişi să apere oraşul de eventuali "terorişti". Tirul venea din Halmeu şi mergea către Târgu Jiu. Şoferul Alexandru Tănescu a fost rănit, iar soţia lui, Ecaterina, aflată în dreapta, a fost omorâtă. De asemenea, ofiţerul Liviu Rad a fost rănit de un glonţ ricoşat. 

Aeroportul din Oradea în decembrie 1989

Generalul Nicolae Şchiopu a declarat ulterior că înainte de incident s-ar fi tras către militari din alte trei autovehicule aflate în mers pe aceeaşi şosea şi inclusiv grupuri de elicoptere ar fi încercat să atace Aeroportul. Ulterior, versiunea oficială a fost că s-a tras asupra camionului fiindcă nu ar fi oprit la semnalele militarilor, lucru infirmat tocmai de şoferul Tănescu. Însă ancheta a arătat că incidentul a avut loc după ce un civil, Alexandru Demeter, în anii ’90 prim-vicepreşedinte al PRM Bihor, a avertizat militarii că tirul era condus de o persoană violentă, care refuzase să oprească la orice filtru şi ar fi provocat o busculadă cu un grup de revoluţionari. 

În aceeaşi zi, inginerul Nicolae Tomozei de la Uzina de Apă Munteni a fost împuşcat de câţiva muncitori forestieri, după ce primarul din Remeţi i-a anunţat că era "terorist". Alţi patru bihoreni au murit în acele zile în ţară: Victor Adrian Puşcău, Marius Cosma, ambii soldaţi în termen în Arad, Adrian Dorin Danşe, militar în Bucureşti, toţi împuşcaţi, şi locotenent-colonelul de aviaţie Nicolae Tudor, doborât lângă Alba Iulia cu elicopterul pe care-l pilota.

Vezi mai jos imagini cu mulţimea adunată în faţa Primăriei din Oradea din ziua de 22 decembrie 1989!

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
adi13-bolnăvel
Cure de Poplaca , sau care internaționale atunci?
Postat 16 Decembrie 2022, 18:11 de Sandu2100
Aeroportul e la fel
Imi place ca aeroportul e la fel, tot atatea curse internationale erau si atunci si acum. Demolarile revin aproape la acelasi nivel, dictatura in Oradea e aproape la fel ca inainte. Deci e bine.
Postat 15 Decembrie 2022, 19:22 de adi13
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4632 RON
  • 1 EUR = 4.9024 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON