URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 24 NOIEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Unii răuvoitori spun că și acum încă mai avem orădeni țărani, care odată cu abandonarea navetei n-au reușit să lase opincile la barieră și accentul pe imaș. Dar, să fim realiști, era imposibil ca într-o singură generație, care la scara istoriei e o clipă, să renunți la celebrul „inghi mei” sau la inegalabilul „f… mamă, o ba”.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Cum ar putea, oare, o clasă politică, clădită ea însăși pe impostură și mediocritate, să instituie norme și criterii de selecție pe care chiar ea le-ar pica, cu brio? Răspunsul este, totuși, la îndemână: prin simpla transparentizare, pe care o cerem cu toții, și noi, cei din mass-media, și generațiile mai tinere, și Uniunea Europeană, în care ne-am zorit să intrăm, atrași de avantaje, nu de rigori.
Zic şi eu
Adrian Cris
Ce-a făcut şeful CJ Bihor săptămâna trecută, când a prezentat cele 12 criterii pentru alocarea banilor către primăriile din judeţ, este începutul celei mai importante reforme administrative din ultimii 30 de ani. Poate singura pe bune, nu formală, pentru că ţinteşte la rădăcina relelor din administraţia noastră. Dacă va fi adoptat - şi va fi - setul de reguli va scoate Bihorul, pur şi simplu, din feudalismul politic în care băltesc, de fapt, toate judeţele, oraşele şi comunele României.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Sunt un fan mărturisit al instrumentelor digitale făcute să ne ușureze viața. Nu am mai plătit o factură la ghișeu de câțiva ani, evitând să pierd timp prețios și să văd fețe acre și plictisite dincolo de un geam de sticlă. Cumpăr de pe internet de câte ori am ocazia, comunic fervent prin mesaje și emailuri cu cei pe care nu îi pot întâlni, mă informez de pe diverse site-uri și platforme. Internetul îmi este util, chiar indispensabil, în toate activitățile profesionale, așa că îmi recunosc dependența de el.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre inițiativa lui Ilie Bolojan de a reduce organigrama Consiliului Județean Bihor la jumătate?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Având în vedere faptul că în curând chiar se vor desfăşura alegeri parlamentare în România, în ciuda crizei sanitare, cred că este important să se cunoască cele mai importante aspecte prevăzute în Constituţie în legătură cu rolul şi activitatea Parlamentului, precum şi cu statutul senatorilor şi deputaţilor. 
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Prevenirea gripei se efectuează prin utilizarea vaccinurilor cu virus inactivat. Aceste vaccinuri sunt preparate din virusuri gripale de tip A şi B ce au circulat în sezonul precedent. Dacă tipul de virus circulant în momentul vaccinării este strâns înrudit cu cel din compoziţia vaccinului, se realizează o protecţie de 50-80% faţă de infecţie.
13 Noiembrie 2020, 07:53

Sătui de Covid: După 8 luni de criză sanitară, mulţi bihoreni sunt afectaţi de "oboseala pandemică"

Sătui de Covid: După 8 luni de criză sanitară, mulţi bihoreni sunt afectaţi de 'oboseala pandemică' (foto: generic, sursa: Pixabay, zeenews.com)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Am obosit! Virusul care a schimbat lumea îi "atinge" şi pe cei care nici nu s-au infectat. După luni de restricţii, temeri, lipsă de interacţiune socială şi instabilitate economică, oamenii s-au săturat de pandemie. 

Ceea ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii denumeşte ca "pandemic fatigue" (oboseală pandemică) se resimte şi în Bihor, având o influenţă asupra stării emoţionale a oamenilor şi, uneori, un efect de minimalizare şi ignorare a riscurilor. 

BIHOREANUL a stat de vorbă cu specialişti, în încercarea de a pune în lumină efectele nevăzute ale crizei prin care trecem, dar şi de a sugera posibile soluţii pentru "temperarea" acestora... 

Efect... natural 

În octombrie, OMS a atras atenţia asupra fenomenului de "pandemic fatigue", arătând că se manifestă în multe ţări şi că unul dintre efectele lui este lipsa de motivare în ce priveşte respectarea regulilor anti-Covid. 

Cum se explică fenomenul? "Este natural. La debutul unei crize, majoritatea oamenilor pot miza pe capacitatea lor fizică şi mintală de a supravieţui în situaţii stresante. Totuşi, când aceste împrejurări solicitante se menţin pe o perioadă lungă, intervine lipsa de motivare şi oboseala", arată OMS. 

Cei mai "loviţi" de această saturaţie sunt tocmai cei care au conştientizat de la început pericolul şi şi-au schimbat stilul de viaţă pentru a se proteja şi a-i proteja pe alţii. "Noi, cei care am fost cei mai precauţi, suferim şi efectele psihologice cele mai grave: panică, frică, iritabilitate, tristeţe, depresie", spune prof. dr. habil. de sociologie Sergiu Bălţătescu (foto), de la Universitatea din Oradea. 

Ce-o fi o fi... 

Despre "oboseala pandemică", sociologul arată că a fost observată şi la epidemia de gripă sau la cea de SARS. "Efortul de a răspunde la virus, atât personal, cât şi instituţional, conduce la epuizare, iar epuizarea conduce la apatie şi la scăderea motivaţiei de a te mai proteja. Toată lumea a avut în jur persoane care spun «ce-o fi o fi!» sau «Dumnezeu cu mila!»", explică Bălţătescu, arătând că "s-a gripat şi motorul instituţional" care trebuie să răspundă acestei provocări. 

Covid-19 are şi alte efecte asupra noastră. Unii au "luat în braţe" teorii ale conspiraţiei, pentru a nega enormitatea pandemiei, alţii au respins aproape orice regulă. "Atunci când se produce o schimbare forţată, populaţia devine stresată. Păţim nişte lucruri impuse de stres şi de frică: devenim mai tribali, mai intoleranţi cu ceilalţi, chiar agresivi", subliniază profesorul. 

Unul dintre motivele pentru care o parte a populaţiei nu vrea să accepte severitatea pandemiei este cel economic. "Unii neagă pentru că se gândesc că îşi vor pierde slujbele. Este o reacţie explicabilă, dar nu şi productivă", consideră sociologul. 

Trăim într-o paranteză 

Alienarea şi oboseala pandemică îşi fac simţită prezenţa pretutindeni, spune şi filosoful Mihai Maci (foto), lector la Universitatea din Oradea. "Oboseala, apatia există la toţi. Nu este normal ca formele elementare ale sociabilităţii, cum este zâmbetul şi faptul că ne dăm mâna, să dispară. Percepem că este o situaţie abnormă, ne dăm seama că trăim într-o paranteză. Ajungi să cazi în tine, să nu ai niciun rost social", explică Maci. 

Universitarul crede că, dincolo de apatie, unii români tind să nu respecte regulile şi fiindcă nu au o disciplină civică şi nici n-au fost educaţi să o aibă. "De ce e mizerie pe stradă? De ce îşi aruncă oamenii chiştoacele şi PET-urile? Există atitudinea aceasta de «eu fac ce vreau, sunt o mică republică»", spune filosoful. 

Pe de altă parte, universitarul crede că pandemia de Covid-19 a obiectivizat o spaimă mai veche: nesiguranţa. "În anii ‘70, dacă îţi făceai o carieră şi îţi ridicai o casă, aveai o situaţie solidă. În lumea de azi, şi înainte de Covid, totul era nesigur. Faci tot ce ţine de tine, dar mâine se poate dărâma pentru că, nu ştiu, s-a întâmplat ceva în China. Avem o prosperitate precară, cum am numit-o eu. Nu eşti sărac, dar nu ai siguranţa a ceea ce ai. E ca şi cum ai juca ruletă rusească în fiecare dimineaţă. Iar asta poate declanşa psihoze".

Fără panică 

Este destul de clar, deci, că dincolo de ameninţarea infectării cu Covid-19, ramificaţiile pandemiei ne-au afectat adânc. "A crescut nivelul de anxietate generală, atât în rândul adulţilor, cât şi în rândul copiilor", spune psihologul orădean Mihaela Heciu (foto). Cât despre "pandemic fatigue", specialista subliniază că este un proces firesc. "În termeni de specialitate, îi spunem inhibiţie de protecţie, adică creierul se protejează, căci ne-am suprasaturat, am obosit, pur şi simplu", explică ea. 

În unele cazuri, atunci când nu duce la nerespectarea normelor de igienă şi distanţare, această "fatigue" poate avea şi efecte benefice. "Ne ajută să funcţionăm mai departe. Căci, altfel, această panică generalizată ne scade imunitatea, iar dacă ne panicăm, suntem ca puiul de gazelă, care îngheaţă când vine ghepardul şi nu are nicio reacţie", spune Heciu.

Oricum, efectele psihologice ale pandemiei riscă să fie de durată. "Odată instalată o tulburare de anxietate sau o tulburare depresivă, nu o putem decupla ca pe un întrerupător de curent", arată specialista.

Doar împreună 

În această criză, soluţiile nu sunt simple şi nici universal valabile, dar ele totuşi există. "OMS spune că soluţia este «împreună». Guvernele să asculte părerile oamenilor, iar măsurile pe care le iau să fie cât mai participative. În sociologia organizaţiilor se poate observa asta, anume că atunci când sunt implicaţi în luarea deciziei, oamenii se mobilizează mai bine în a o respecta", spune Sergiu Bălţătescu. De asemenea, subliniază sociologul, "avem mare nevoie de leadership", iar guvernanţii trebuie să dea exemplu personal.

Filosoful Mihai Maci crede că, la nivel individual, situaţia actuală ne poate face să vedem viaţa într-o altă lumină. "Acum putem înţelege că ni se poate întâmpla oricând ceva grav. Ce înseamnă asta? Că orice clipă capătă valoare, o altă intensitate. Ne putem bucura de lucruri simple. Nu trebuie să intrăm într-o paralizie cu accese de bocit". 

Bucurii simple 

Psihologul Mihaela Heciu recomandă ca oamenii să fie ponderaţi. Adică să fie conştienţi de existenţa pandemiei, să-şi ia măsurile de protecţie, dar să nu rămână ţintuiţi în faţa ecranelor TV sau a telefoanelor, aflând mereu noi şi noi date despre infectări, decese, răspândire. "Trebuie să încercăm să trăim şi altceva în afară de Covid, să nu gravităm în jurul acestei probleme. Să facem sport, pe cât posibil să ne continuăm hobby-urile, să iniţiem mici proiecte personale, să avem alte discuţii. Nu ne putem lăsa paralizaţi de acest virus", recomandă specialista. 

Chiar dacă nu mai pot socializa ca înainte ori plănui petreceri şi vacanţe, oamenii se pot bucura de alte lucruri. "Trăieşte-ţi prezentul! Trebuie să ne bucurăm de lucrurile simple, să luăm fiecare zi aşa cum este", spune Heciu. În plus, ne poate motiva şi faptul că trebuie să fim puternici pentru cei dragi: "Suntem părinţi, suntem copii, suntem sprijinul cuiva...". Şi, chiar dacă nu putem fi fizic alături de toţi cei dragi, putem, totuşi, să ne mobilizăm împreună... 


CEI "SPECIALI"
Narcisişti fără mască 

Sociologul Sergiu Bălţătescu lucrează în această perioadă la un studiu internaţional pe tema fricii de Covid, alături de specialişti din peste 40 de ţări. Astfel, a cules aproape 300 de chestionare complexe de la persoane din România, inclusiv din Oradea. 

"În studiul mondial şi în cel românesc sunt concluzii similare: bărbaţii se conformează regulilor de protecţie mai puţin decât femeile, căci trăim încă într-o societate patriarhală, iar bărbatul arată astfel că e curajos. Cei din grupurile vulnerabile se conformează mai mult decât cei care nu se consideră la risc. De asemenea, unele trăsături psihologice, cum ar fi narcisismul, sunt asociate cu o conformare scăzută", spune specialistul. 

Cum ne face narcisismul, de pildă, să nu purtăm mască? "Mă consider special, prin urmare nu mi se poate întâmpla nimic. Cu cât te iubeşti mai mult, îţi închipui că şi Dumnezeu te iubeşte. Ai, astfel, sentimentul falsei unicităţi. De exemplu: «fumez, dar eu nu voi face cancer la plămâni...»", explică prof. Bălţătescu. 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Sunt curios...
... daca se poate gasi o singura persoana care sa nu fie deranjata dupa atata amar de timp de pandemie. Articolul ne destainuieste secretul lui Polichinele.
Postat 13 Noiembrie 2020, 21:07 de marginan
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1013 RON
  • 1 EUR = 4.8732 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON