URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 10 MAI 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
La nivel de Oradea şi Bihor, aşa cum arată marile proiecte de investiţii, este evident că în doi-trei ani vom avea o infrastructură aeroportuară, feroviară şi rutieră absolut rezonabilă. La fel e şi cu spitalele şi şcolile, care, după ani buni de investiţii, încep să ofere condiţii mai mult decât decente.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Pe 9 iunie, românii îşi vor alege nu doar primarii, ci şi eurodeputaţii. Suntem tentaţi să ignorăm importanţa scrutinului european, deşi afacerile europene sunt de fapt afaceri interne, ale noastre. Ne privesc direct, căci şi noi putem hotărî cum sunt gestionate, trimiţând în PE 33 de reprezentanţi şi având un comisar în executivul Uniunii.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Partidele și-au depus candidaturile pentru alegerile locale. Ce vă doriți de la viitorul primar și viitoarea administrație a Oradiei?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 29 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare o lege care modifică Codul rutier și are o istorie interesantă. Legea va intra în scurt timp în vigoare și va permite deținătorilor de permis categoria B (valabil pentru autoturisme) să conducă și motociclete, în anumite condiții.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
24 Februarie 2021, 12:27

Sărbătoarea iubirii la români. Tradiţia spune că fetele care nu sunt sărutate de Dragobete vor fi singure tot anul

Sărbătoarea iubirii la români. Tradiţia spune că fetele care nu sunt sărutate de Dragobete vor fi singure tot anul (Sursa foto: Stirilekanald.ro)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Sărbătoarea Dragobetelui, din 24 februarie, face parte din tradiţia poporului român şi în funcţie de regiune poartă diverse denumiri precum "Cap de primăvară", "Logodnicul Păsărilor", "Dragostitele", "Sânt Ion de primăvară" sau "Granguru".

Dragobete este considerat un duh al iubirii, al bunei dispoziţii, deschizător al primăverii şi fiul chipeş al Babei Dochia, aminteşte News.ro.

Tradiţia spune că fetele şi femeile care nu au fost sărutate în această zi vor fi singure tot anul. De aceea, în urmă cu mai mulţi ani, în jurul prânzului tinerele obişnuiau să alerge spre sat, în timp ce băieţii încercau să le prindă şi să le sărute.

Fetele necăsătorite mai obişnuiau să strângă puţină zăpadă netopită care se mai găsea pe câmpuri, numită şi "zăpada zânelor". Apa apărută în urma topirii acesteia ar fi avut proprietăţi magice şi era folosită pentru descântece de iubire, dar şi în ritualuri de înfrumuseţare. Conform datinilor străvechi, această zăpadă apărea în urma surâsului zânelor. Tocmai de aceea fetele obişnuiau să îşi clătească chipul cu această apă, pentru a deveni la fel de frumoase ca fiinţele fermecate.

Feciorii, care erau prieteni de nedespărțit, obişnuiau să îşi cresteze braţul în forma unei cruci şi apoi să îşi atingă tăieturile, rostind jurământul de a rămâne toată viaţa fraţi de sânge.

În seara de Dragobete, sărutul era echivalent cu logodna, eveniment care se anunţa adesea în cadrul comunităţii satului, iar plânsul era interzis pentru că urma să aducă necazuri în următoarele luni.

Când Dragobete se potrivea într-o zi friguroasă, ningea sau plouă, tinerii din sat se întâlneau într-o casă unde petreceau.

Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, permisă este curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.

În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează, când tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.

În prezent, tradiţiile de Dragobete nu prea mai sunt respectate, unii români preferând să sărbătorească iubirea în 14 februarie, de Sfântul Valentin (Valentine's Day), o sărbătoare occidentală împrumutată.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6364 RON
  • 1 EUR = 4.9753 RON
  • 1 HUF = 0.0128 RON