Luna trecută, Curtea de Apel Oradea a luat o decizie surprinzătoare în dosarul celor 10 medici şi asistenţi de la Casa de Pensii, anchetaţi pentru corupţie. Cu toţii au fost trimişi acasă, chit că investigaţiile procurorilor au scos la suprafaţă o întreagă reţea care "sifona" banii publici către pensionari cu boli închipuite.
Pe cât de ciudată a fost decizia, pe atât de halucinante sunt motivele invocate în încheierea judecătorească ajunsă în posesia BIHOREANULUI. Ca de pildă scuza că şpaga este oricum "sport naţional", sau aprecierea că medicii pot merge în arest domiciliar fiindcă presa i-a ruşinat destul...
Stop joc!
Scandalul de corupţie de la Casa de Pensii Bihor a izbucnit pe 16 iunie, când mai bine de 100 de poliţişti conduşi de un procuror descindeau în clădirea unde funcţionează Serviciul de Expertiză Medicală. Vasile Sălăjan, şeful Serviciului, colegii săi Anca Domnica Grigorescu, Ovidiu Pleşa, Emilia Mariana Cun, Ana Guţ, respectiv asistenţii Ioana Precup, Monica Teodora Ignat, Ladislau Johannis Pelle, Violeta Dorina Coşa şi Gianina Mihaiela Adriana Ţigan au fost cu toţii reţinuţi, iar o zi mai târziu arestaţi pentru 30 de zile de Tribunal.
Cei 5 medici şi asistenţii lor au fost acuzaţi că au condiţionat emiterea deciziilor de pensionare de şpăgi pe care le percepeau atât de la bolnavii închipuiţi, care astfel au obţinut venituri injuste, cât şi de la oameni cu probleme de sănătate reale şi deci îndreptăţiţi să beneficieze de pensii. Mita - echivalentul unei pensii lunare - se oferea atât la evaluarea iniţială, cât şi ulterior, la reevaluările periodice, creându-se o cutumă mârşavă: cine nu cotizează, e tăiat de la pensie!
Rezultatul percheziţiilor a fost peste orice aşteptări: de la cele 10 persoane au fost ridicaţi 1.402.081 lei, 190.880 euro, 125.386 dolari, 10.640 franci elveţieni şi 89.000 forinţi în numerar, iar în conturi au fost indisponibilizaţi 1.143.733 lei, 38.940 euro şi 40.100 dolari.
Probe zdrobitoare
Dovezile sunt zdrobitoare, în condiţiile în care funcţionarii au fost monitorizaţi cu ajutorul unor camere video disimulate în tavan în vreme ce luau şpăgile şi se împărţeau pe bani. Rezultatul? Din 738 de persoane care au intrat timp de două săptămâni în cabinete, nu mai puţin de 733 au dat şpagă! În numai 8 zile de serviciu, de pildă, şeful Vasile Sălăjan (foto) a fost probat cu 185 de fapte, iar Ovidiu Pleşa, coruptul-secund, a colectat 136 de şpăgi în 11 zile.
Gravitatea şi numărul mare de infracţiuni au determinat instanţele să respingă toate solicitările de înlocuire a măsurii arestării, argumentate în principal prin lipsa unor antecedente penale a funcţionarilor şi prin faptul că n-au săvârşit infracţiuni violente. După luna petrecută în spatele gratiilor, procurorii au cerut, însă, prelungirea măsurii, nu doar pentru că temeiurile ei rămăseseră în picioare, dar şi fiindcă apăruseră dovezi noi ce o justifică.
Pericol concret
Care au fost argumentele Parchetului? Că cei 10 reprezintă "un pericol imediat şi concret" pentru siguranţa publică fiindcă au fost părtaşi la "destabilizarea întregului mecanism de acordare a pensiilor", aducând judeţul Bihor în topul beneficiarilor de pensii de invaliditate. Preocupaţi doar de propria bunăstare, medicii priveau activitatea profesională strict ca pe o afacere, căci nici nu se sinchiseau măcar să-şi consulte pacienţii.
În plus, ancheta a arătat că "experţii" aveau adevărate reţele de colaboratori, inclusiv cadre medicale de la spitale, "împreună cu care au creat un întreg mecanism de fraudare" prin care "scurgeau" banii publici către bolnavi închipuiţi. Identificarea tuturor celor implicaţi necesită timp, au spus procurorii, iar lăsarea în libertate a inculpaţilor ar putea compromite investigaţiile deoarece cei 10 jucau un rol important în reţea şi au legături strânse cu persoanele care urmează să fie audiate ori învinuite.
Procurorii au adus în atenţia instanţei şi atitudinea arestaţilor, care au uzat de dreptul la tăcere, în ciuda faptul că, între timp, acuzaţiile s-au înmulţit şi prin numeroase denunţuri şi autodenunţuri făcute de foştii lor "clienţi". "Eliberarea incupaţilor ar crea şi impresia falsă că ancheta penală s-a terminat şi că sancţionarea celor 10 inculpaţi nu e proporţională cu gravitatea faptelor pe care le-au comis".
Unii da, alţii nu prea
Pe 15 iulie, judecătorul de drepturi şi libertăţi a admis propunerea de prelungire a arestului doar cu privire la cei 5 medici, pe asistenţi trimiţându-i în arest la domiciliu. Motivul? "Participaţia mai restrânsă a acestora, atât sub aspectul numărului actelor materiale cât şi al sumelor însuşite cu titlu de mită". Deşi din referatele procurorilor reiese clar că asistenţii nu doar mijloceau şpăgile doctorilor, ci luau şi mită în nume propriu, Tribunalul a apreciat, cu largheţe, că ar fi vorba mai degrabă de "o complicitate morală" , mai ales că "puterea deciziei le aparţinea exclusiv medicilor".
Două zile mai târziu, judecătorul Antik Levente de la Curtea de Apel, a desfiinţat, însă, teoria colegului de la Tribunal, constatând, pe bună dreptate, că nu trebuie făcută distincţie între activitatea ilegală a unora şi altora, deoarece toţi au acţionat ca "echipă". Mai departe, însă, a interpretat lucrurile numai în favoarea "echipei", trimiţând-o in corpore acasă, cu o argumentaţie cel puţin stranie.
Cu o şpagă toţi suntem datori...
Judecătorul recunoaşte că există probe convingătoare cu privire la vinovăţia celor 10 şi că temeiurile arestării lor "subzistă", ba chiar "s-au circumstanţiat, agravându-se" prin noile descoperiri. Dar totuşi, izolarea lor e deja prea îndelungată, căci în cele 30 de zile procurorii au "procedat doar la exploatarea unei părţi din înregistrările video, audio şi ambientale", iar munca pe mai departe se anunţă laborioasă şi, deci, de durată.
Mai apoi, Antik aruncă în derizoriu aspectul cel mai important al cazului: gravitatea faptelor medicilor şi pericolul social derivat din acestea. Consideraţiile magistratului sunt halucinante, căci se bazează pe ideea că lumea e obişnuită cu sistemul generalizat al şpăgii şi, prin urmare, n-ar mai trebui să fie aşa însetată de dreptate. "Nu se poate omite faptul că, într-adevăr, această stare de fapt a fost de notorietate şi totuşi tolerată de autorităţi, deşi se ştia faptul că o bună parte a populaţiei beneficiază pe nedrept pe pensii de boală", arată judecătorul.
Până şi faptul că mecanismul de fraudare e unul mult mai larg, suprinzând şi medicii care au emis documentele medicale fictive, şi intermediarii, e interpretat în favoarea şpăgarilor: "Ţinând seama de circumstanţele concrete ale cauzei, precum şi de împrejurarea că cei 10 inculpaţi sunt doar o parte a acestui mecanism, măsura arestului la domiciliu va fi suficientă pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal".
Şi teza originală a lui Antik continuă: menţinerea în arest preventiv "nu este atât de justificată în cazul unor fapte notorii", ci mai degrabă în cazul unor "alte fapte antisociale grave (omor, viol, trafic de droguri, etc.) despre care publicul nu are cunoştinţă", căci acestea din urmă au "consecinţe serioase şi imediate privind tulburarea ordinii publice". Pe când primele nu, căci, nu-i aşa?, cu corupţia toţi suntem obişnuiţi...
Presa, mucles!
De ce să îi mai ţinem în arest pe corupţi dacă, oricum, au fost deja expuşi publicului? Este o altă teorie originală: "De altfel, inculpaţii au fost sancţionaţi moral, mediatizarea cauzei fiind de natură a supune oprobriului comportamentul acestora".
Iar judecătorul nu se opreşte aici, adăugând şi alte anomalii juridice, care arată o percepţie personală şi suspect de înţelegătoare cu privire la "drama" şpăgarilor de la Pensii. Antik invocă, fără a da însă exemple de speţe, jurisprudenţa CEDO potrivit căreia "se recomandă ca articolele de presă să se limiteze la comunicate de presă efectuate de către Ministerul Public (împrejurare care a mai fost arătată în dosarul nr. 2182/296/2013* al Curţii de Apel Oradea)".
BIHOREANUL nu a identificat o asemenea interpretare a Curţii Europene şi se îndoieşte că ea există, căci ar limita nepermis libertatea de expresie şi dreptul publicului de a fi informat. Mai mult, cerând spre studiu şi sentinţa indicată de Antik - pentru a vedea, totuşi, ce fel de "surse de inspiraţie" îl motivează pe acesta să creeze o "jurisprudenţă paralelă" - ziarul a mai făcut o descoperire: magistratul se citează de fapt pe sine şi propriile argumentaţii anterioare, la fel de ciudate.
E cum zic eu...
Dosarul nr. 2182/296/2013* vorbeşte despre cazul unui poliţist şi al unui jandarm din Satu Mare, trimişi în judecată pentru neglijenţă în serviciu fiindcă, în vreme ce dormeau în anexa unei benzinării, aceasta a fost jefuită de un individ care a fugit fără ca oamenii legii să-l urmărească, incident surprins de camerele de supraveghere şi mediatizat de presa locală.
Cazul a fost soluţionat de un complet din care a făcut parte şi Antik, chiar el redactând decizia prin care cei doi "adormiţi" au fost achitaţi, pentru lipsa "laturii obiective". Logica? Prin faptul că hoţul n-a fost prins pe moment, ci abia mai târziu, nu s-a creat un prejudiciu, nici măcar Poliţiei şi Jandarmeriei, fiindcă infractorul oricum va ajunge tras la răspundere, cândva în viitor, pentru faptele sale. Iar ruşinea a fost adusă instituţiilor nu de slujbaşii lor nepricepuţi, ci de presa care i-a ridiculizat.
"Prejudiciul moral şi de imagine suferit de părţile vătămate s-a datorat mediatizării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere şi astfel instanţa nu poate accepta ideea ca mass-media să facă diferenţa între o faptă antisocială şi infracţiune, altminteri tragerea la răspundere penală ar depinde de voinţa personalului din presă care ar decide unilateral imaginile şi implicit persoanele care prin conduita lor ar trebui să răspundă penal", zice Antik. Bine, totuşi, că n-au fost condamnaţi ziariştii pentru furtul de la benzinărie!
Toată lumea, acasă...
Din salba de argumente prin care "echipa" medicală a fost trimisă să joace "pe teren propriu", în vilele agonisite cu atâta trudă, BIHOREANUL a identificat, în schimb, un detaliu lipsă. Şi anume că magistratul e bun cunoscător al lumii medicale, tatăl său, Antik Bela, fiind psihiatru şi şef îndelungat al Secţiei de Psihiatrie din Spitalul Nucet.
Prin natura funcţiei, acesta îi cunoştea pe membrii Serviciului de Expertiză, dacă nu cumva chiar a semnat acte care, mai apoi, au fost folosite în dosarele unor pensionări. "Eu nu am fost de mai bine de 10 ani la Casa de Pensii şi nici nu-i cunosc pe medici. Poate să verifice oricine. Şi, pe de altă parte, la noi în familie problemele de serviciu rămân la serviciu. Nu discutăm acasă despre ele", a fost reacţia lui Antik Bela, care neagă ferm că ar fi încercat vreodată să-şi influenţeze fiul judecător.
Totuşi, având în vedere situaţia dată, oare n-ar fi trebuit ca magistratul să ridice problema din oficiu, printr-o cerere de abţinere? În alte cazuri, mult mai puţin "personale", a făcut-o. Ca de pildă în dosarul avocaţilor Ioan şi Daniela Sava, pe care nu voia să-l judece pe motiv că, din când în când, a mai jucat fotbal cu avocatul. Acela o fi fost un motiv mult mai întemeiat...
MITĂ CALCULATĂ
Ancheta continuă la DNA
Încheierea judecătorului Antik Levente se referă, într-o formă critică, şi la competenţa de cercetare a cazului de la Casa de Pensii. Prin prisma valorii totale a mitei (ce depăşeşte pragul de 10.000 euro), ea ar fi aparţinut DNA, nu Parchetului Bihor. Judecătorul i-a "urecheat" pe procurori, apreciind că "nu este etic, moral şi echitabil" să instrumenteze o cauză despre care ştiu că nu intră în competenţa lor, opinând că "ar fi trebuit să coopereze de la început" cu DNA Oradea. Judecătorul a făcut chiar propriile "calcule sumare", apreciind şi el că valoarea mitei depăşeşte 10.000 euro, după ce a luat în socoteală "susţinerile părţilor", "datele şi actele materiale noi", ba chiar – ca să vezi - şi "informaţiile apărute în presă". Cert este că, în final, dosarul celor 10 a fost transmis către DNA Oradea, pentru continuarea cercetărilor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.