URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 20 SEPTEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Sunt situații în viață în care pur și simplu simți că nu ai soluții de a ieși din criză. Priviți ce se întâmplă la Școala Oltea Doamna! Șoferii se enervează că traficul se blochează atunci când părinții vin să-și scoată copiii de la ore. Pe lângă nenorocirea asta cu traficul, mai sunt și lucruri care țin de lipsa noastră de organizare. Mergeți la amiază la orice școală și veți vedea puhoi de părinți, înghesuiți unul în altul ca-n noaptea nunții, în așteptarea odraslelor. Adică îi chinuim pe micuți cu distanțare fizică, cu măști, băști și dezinfectanți, dar marele pericol planează asupra părinților și bunicilor care socializează fără să vrea.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu cred că există zi în care diverşi politicieni şi colegi de-ai lor din administraţie să nu cadă acest examen. Iar liberalii - zic de ei fiindcă ei sunt acum la butoane - nu fac, din păcate, excepţie. Prima zi a anului şcolar a fost cea în care şi-a luat un 4 chiar şeful Inspectoratului Şcolar Bihor, Virgil Blage, prin interdicţia stupidă de a permite accesul jurnaliştilor în unităţile de învăţământ...
Zic şi eu
Adrian Cris
Oricât ai încerca să-ţi păstrezi firea, nu poţi să nu constaţi că pentru câteva voturi, cred că şi acelea iluzorii, există politicieni care îşi fac campanie la modul greţos. Unul dintre ei, de altfel fruntaş în întrecerea pe ramură, este şeful PSD Bihor, Ioan Mang, vicepreşedinte la Consiliul Judeţean.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Alegerile de anul acesta mă duc cu gândul la modelul şi actriţa Farrah Fawcett, o frumuseţe celebră în anii '70-'80, a cărei plecare în lumea celor drepţi a trecut aproape neobservată. De ce? Pentru că a avut ghinionul să moară în aceeaşi zi cu Michael Jackson, când internetul era să se blocheze la nivel global din pricina căutărilor despre subiect. Aşa sunt şi alegerile de anul acesta - au neşansa să se întâmple în anul Covidului.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Pe cine veţi vota în funcţia de primar al Oradiei pentru mandatul 2020-2024?










De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit acestui cod, autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În condiţiile legii, se pot constitui autorităţi ale administraţiei publice locale şi la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cum este situația Municipiului București, împărțit în sectoare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Leptospiroza este una dintre cele mai răspândite zoonoze (boli infecţioase ale animalelor care se pot transmite la om), existând cazuri în toate continentele, dar mai ales la tropice. Există cazuri de boală şi la noi. Boala este produsă de leptospire, care aparţin grupului de spirochete (bacterii spiralate), responsabile şi de alte boli, cum ar fi sifilisul, febra recurentă şi altele.
09 August 2020, 09:37

Salvatorii de poveşti: Doi orădeni adună cărţile aruncate de alţii la gunoi şi le redau celor dornici să le citească (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Într-un beci din centrul oraşului, orădenii sunt invitaţi să descopere comori. Au din ce alege, aşteptându-i peste 15.000 de „tezaure”...

De peste zece ani, orădeanul István Lőrincz strânge cărţile pe care orădenii le aruncă la gunoi, convins că niciun scriitor nu merită această pedeapsă, iar în pasiune i s-a alăturat şi soţia, Krisztina Bota. Cei doi au înfiinţat Asociaţia Salvatorilor de Cărţi, în numele căreia adună volumele nedorite şi le împart celor dornici să descopere fascinanta lume a poveştilor...

De la tomberoane

István a început să adune cărţi din întâmplare, când a trecut pe lângă un container de gunoi şi a văzut zeci de cărţi aruncate. „Erau două cutii mari de banane, pline. Am zis că e mare păcat,  mulţi şi-ar dori să le citească”, povesteşte bărbatul. Mărturiseşte că el însuşi, când a fost elev, a visat la multe cărţi. „Şi atunci, ca acum, cărţile erau scumpe”.

A început să colecţioneze cărţi abandonate la tomberoane, crezând că se va rezuma să le citească şi să le păstreze. „Îmi place să citesc cam orice, mai puţin cărţi poliţiste”, spune István, convins că toţi trebuie să rămânem curioşi şi să ne facem timp să citim. El însuşi îşi găseşte greu timp pentru citit, între munca voluntară de salvator, meseria de sunetist la Teatrul Szigligeti şi viaţa de familie. Norocul lui este că soţia, Krisztina, îi împărtăşeşte preocuparea.

De multe ori, orădenii care îi văd că strâng cărţile de la gunoi îi abordează, oferindu-le alte volume. „Cel mai des, sunt tineri care au moştenit o casă sau un apartament şi vor rapid să golească tot”, explică István.

Mină de comori

După ce şi-au umplut casa cu mii de cărţi, cei doi soţi şi-au dat seama că au nevoie de o soluţie. Au înfiinţat Asociaţia Salvatorilor de Cărţi şi au început să împartă volume. „Am lăsat cărţi prin parcuri, prin copaci şi pe bănci, pentru cei care vor să se relaxeze citind în aer liber”, spune István. Uneori, de la distanţă, István a urmărit reacţiile orădenilor şi s-a bucurat să vadă că mulţi i-au înţeles gestul şi nu au vandalizat volumele. „Nu mă deranjează dacă iau cărţile cu ei. Oricum, când nu mai are rostul ei, cartea tot la noi ajunge”, spune orădeanul.

Anul trecut, salvatorii au deschis în beciul unei case de pe strada Cuza Vodă nr. 27 un fel de bibliotecă, unde oricine poate sta să citească ori să ia cărţi, contra unei donaţii, care poate fi o sumă de bani sau o altă carte. „I-am spus «Mina de comori» la sugestia unor cititori, care au zis că noi avem adevărate comori aici”, spune Krisztina.

Mina de comoriAnticari voluntari 

În Mina de comori stau ticsite acum peste 15.000 de cărţi, din toate domeniile şi în mai multe limbi. Uneori, bătrâni care au colecţionat volume o viaţă întreagă vin direct cu ele aici. „Se tem că după ce vor muri, cărţile lor vor ajunge la gunoi, aşa că preferă să le doneze”, spune István.

Se întâmplă, ce-i drept, şi ca urmaşii să le vrea înapoi. „Odată, ne-am trezit aici cu un tânăr plin de tatuaje şi piercing-uri - nici n-ai fi zis că apreciază cărţile - care a vrut să cumpere tot ce a donat tatăl lui. I le-am dat”, povesteşte salvatorul. István încearcă mereu să-i „citească” pe cei care vin să aleagă cărţi. „Unii luau cărţi şi apoi le vindeau pe sume mari. De-aia acum pe fiecare carte punem ştampilă şi semne pe care doar noi le ştim”.

Edina DocziDe marţi până sâmbătă, Mina este deschisă între orele 15 şi 20 şi nu este zi în care să nu aibă vizitatori. Cei mai mulţi orădeni caută cărţi pentru copii, de dezvoltare personală sau de afaceri, dar sunt mulţi care scotocesc fără o ţintă anume. Gazde le sunt István, Krisztina sau voluntarii care îi ajută, cum este Edina Doczi (foto). „Pentru că le apreciez munca, am decis să-i ajut, cum pot. Nu e demodat să apreciezi ce este valoros”, spune tânăra.

Proiecte de viitor

Anul trecut, cărţile au fost plimbate şi prin oraş, cu o bicicletă anume concepută, trimisă la Oradea de o firmă din Ungaria. „Era un concept de anticariat mobil, care mi-a plăcut. Fiecare carte costa 5 sau 10 lei şi se vindeau bine. Dar am renunţat pentru că firma din Ungaria era interesată doar de profit, nu de soarta cărţilor”, spune István.

Ar fi vrut ca banii să fie reinvestiţi în folosul cărţilor, aşa cum fac el şi Krisztina cu toate donaţiile strânse. Acum, au în plan să amenajeze o sală de lectură, unde să poată ţine ateliere gratuite pentru copii ori seri de literatură. În această vară, ar fi vrut să organizeze un maraton de citit în aer liber, în Oradea, dar pandemia de Covid-19 le-a încurcat planurile.

De asemenea, cei doi se gândesc să transforme Mina într-un anticariat social, unde fiecare carte să aibă un preţ, între 3 şi 30 de lei, şi să poată fi vândute şi online. „Banii vor fi folosiţi tot de asociaţie, nu facem o afacere din asta, nu e de noi”, spune István. La fel ca soţia lui, tot ce-şi doreşte este să salveze de la dispariţie cât mai multe cărţi. Şi, pe cât posibil, să găsească şi mâinile dornice să le răsfoiască...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
le paris sau ... unde-s banii de abonamente?
Tot acest cuplu a incercat sa puna temeliile unei asa-zise cafenele culturale, obiectiv niciodata finalizat, dar nici macar inceput. Totusi, ei doi, au tiparit si valorificat abonamente pentru a avea acces la cafeneaua imaginara. Si au cumparat multi oameni abonamente si s-au adunat bani frumosi. Bani, care au intrat direct in buzunarele salvatorilor de carti si ... idei nazdravane. Hol a pénz - Unde-s banii, dragilor??
Postat 19 August 2020, 15:30 de Lalala
Mina de comori
Buna ziua,am si eu peste 300 de carti,ce as da cu mare placere.E nevoie sa vina cineva dupa ele sa le duca.Sant majoritatea carti in lb.maghiara.Le pastrez in pivnita,dar e pacat de ele sa se distruga in timp.Va rog sa le oferiti cuiva.Multumesc
Postat 12 August 2020, 17:00 de paizsmaria
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1198 RON
  • 1 EUR = 4.8595 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON