Toţi cei 27 de aleşi ai orădenilor au votat, miercuri, în şedinţa ordinară a Consiliului Local ca strada Sucevei să îşi schimbe denumirea în strada Evreilor Deportaţi, aşa cum au propus reprezentanţii Comunităţii Evreilor din Oradea.
Denumirea a fost stabilită chiar dacă, la finalul anului 2018, Comisia judeţeană pentru atribuirea de denumiri din cadrul Instituţiei Prefectului Bihor nu a avizat favorabil propunerea executivului local în privinţa denumirii "strada Evreilor Deportaţi", sugerând alte denumiri precum "Ghetoului" sau "Ghetoului mai-iunie 1944". Avizul comisiei este, însă, unul consultativ.
În şedinţa Consiliului Local din luna ianuarie proiectul a fost scos de pe ordinea de zi tocmai din această cauză, primarul Ilie Bolojan explicând că preferă să amâne dezbaterea pentru o dată ulterioară, pentru găsirea celui mai potrivit nume pentru strada care să amintească de suferinţele comunităţii evreieşti în cel de-al Doilea Război Mondial.
Până la urmă, însă, Instituţia Arhitectului Şef a propus consilierilor locali tot denumirea de "Evreilor Deportaţi", după o consultare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi cu reprezentanţii Comunităţii Evreieşti Oradea.
Modificarea nu se va face, totuşi, imediat, ci din 1 ianuarie 2021, asta deoarece municipalitatea are în curs proiecte europene în documentele cărora strada figurează cu denumirea Sucevei şi, în plus, urmează mai multe scrutinuri pentru europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare în următorii ani, iar modificarea ar putea afecta listele de votare.
În primăvara anului 1944, soarta evreilor din Oradea a fost pecetluită. O treime din populaţia oraşului a fost înghesuită, din 3 mai, într-un ghetou fixat în jurul Sinagogii Ortodoxe din actuala stradă Mihai Viteazul, în perimetrul delimitat de străzile Avram Iancu, Traian Moşoiu, Piaţa 1 Decembrie, Kogălniceanu şi Sucevei.
Din 25 mai 1944, din Parcul Bălcescu au început să plece mai multe garnituri de tren care duceau evreii din Oradea la Auschwitz. Unele date spun că ar fi vorba de peste 25.000 de persoane, iar altele de peste 27.000 de persoane. Dintre acestea, majoritatea au murit în lagărele naziste, acasă întorcându-se doar circa 3.000 de orădeni.
Citeşte pe aceeaşi temă şi articolul: Oradea fără evrei: Cum erau persecutaţi evreii din oraşul de pe Criş
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.