Ruxandra Sala, preşedinta Corpului Profesional al Mediatorilor din Bihor: „Din patru persoane care apelează la mediere, trei își rezolvă disputele”

Juristă de profesie şi mediatoare din 2013, şefă a Biroului de Insolvenţă Persoane Fizice din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor Bihor, Ruxandra Sala a fost aleasă, în decembrie 2019, preşedinta Corpului Profesional al Mediatorilor Bihor.

În primul interviu, oferit BIHOREANULUI, vorbeşte despre procesul prin care trec părțile implicate într-un litigiu pentru a ajunge la o înțelegere în afara instanței şi despre beneficiile apelării la un mediator. Care ar trebui să fie expert şi în comunicare, şi în negociere, dar şi bun psiholog, ca să-şi poată adapta strategia în funcţie de persoanele implicate în conflict. Pe româneşte, să poată transforma orice ceartă într-un acord...

Calea de a evita procesele

- Ce este medierea? Care sunt avantajele şi dezavantajele ei? Cât de utili sunt mediatorii?

- Pe înţelesul tuturor, mediatorii sunt persoanele care îi ajută pe oameni să se înţeleagă atunci când vor să evite procesele costisitoare, pentru că medierea poate fi o soluţie mai rapidă şi mai puţin stresantă decât procedurile judiciare obişnuite. Se evită confruntarea între părţi, audierile de martori şi dezbaterile în sala de judecată, în faţa unor necunoscuţi. În plus, medierea permite părţilor să găsească soluţii creative, pe care nu le-ar putea obţine în instanţă.

- În ce fel de litigii se poate apela la mediator?

- Pot apela la mediatori persoanele implicate în litigii civile, ca de pildă cele referitoare la posesie, raporturi de vecinătate, relaţii de muncă, partajul de bunuri comune, exerciţiul drepturilor părintești, drepturile consumatorilor, chiar şi unele cauze de malpraxis. Se pot soluţiona la mediator şi cazuri penale, infracţiunile pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea persoanei vătămate şi în care împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală: loviri, vătămări corporale, ameninţarea, hărţuirea, violul, furtul, violarea de domiciliu, distrugerea, înşelăciunea etc. La celelalte infracţiuni, unde nu e posibilă retragerea plângerii prealabile ori împăcarea, medierea poate constitui circumstanţă atenuantă, putând conduce judecătorul la pronunţarea unei pedepse mai mici. Acesta e marele avantaj al medierii penale pentru făptuitori şi motivul principal - şi unic, aş zice eu - pentru care aceştia apelează la mediator.

- Medierea are loc înainte de declanșarea unui proces sau după?

- În cauzele penale unde s-ar putea înlătura răspunderea prin împăcare și în cele unde s-ar înlătura răspunderea prin retragerea plângerii, medierea trebuie făcută până la citirea actului de sesizare. Asta înseamnă ca acordul de mediere să se încheie până la primul termen de judecată, când judecătorul dă dispoziţie grefierului să citească actul de sesizare a instanţei. În cauzele civile, în situația în care dosarul este deja în dezbateri, soluționarea prin mediere poate avea loc oricând pe parcursul procesului, din inițiativa părților ori la recomandarea instanței.

Împăcarea, mai lesne

- Cum decurge o mediere?

- Dacă toate părţile se prezintă la mediator, prima etapă constă într-un dialog despre conflict şi drepturile împricinaţilor. Dacă solicitarea vine doar de la o parte, mediatorul transmite o invitaţie către celelalte părţi, pentru respectiva şedinţă de informare. După prima etapă, mediatorul eliberează un aşa numit certificat de informare, după care urmează medierea propriu-zisă a conflictului. Aceasta constă în discuţii comune sau private, atât cât este necesar pentru a se găsi soluţii. Mediatorul trebuie să fie neutru şi imparţial. Procedura se finalizează printr-un acord de mediere, care poate fi total, când înţelegerea priveşte toate aspectele conflictului, sau parţial, când acoperă doar o parte. Dacă părţile aflate în litigii civile au declanşat deja acţiuni în instanţă şi se înţeleg la mediere, le sunt restituite taxele de timbru. Acest lucru e important, deoarece taxele sunt substanţiale, de pildă în caz de partaj sau succesiune.

- Conform Legii medierii, intrate în vigoare în 2006, procedura are ca scop şi decongestionarea instanțelor. S-a întâmplat acest lucru?

- Este cert că, odată rezolvate prin mediere, conflictele nu mai ajung în instanţă ori se sting mai repede, reducând numărul proceselor. Adevăratul avantaj este pentru justiţiabil, pentru că una este să apari într-un proces public şi alta să te întâlneşti în faţa unui mediator şi să-ţi rezolvi problema într-un cadru confidenţial.

Scăpare pentru infractori

- Câţi mediatori autorizaţi sunt în Bihor? Încearcă sau nu bihorenii să-şi rezolve problemele prin mediere?

- În  Bihor avem 116 mediatori înscrişi în Tabloul mediatorilor, dar se lucrează la reactualizarea acestuia. Lista poate fi consultată pe site-ul consiliului de mediere, www.cmediere.ro. Din datele pe care le deţinem, bihorenii apelează la mediere în special în cauzele penale, unde împăcarea înlătură răspunderea penală, cel mai des întâlnite fiind infracţiunile de înşelăciune, furt calificat, înşelăciune privind asigurările, lovire sau alte violenţe, chiar şi violul. În aceste condiții, rata de succes a medierii este de 70-80%. Din patru persoane care apelează la mediere, trei își rezolvă disputele, stingând astfel procese în instanță sau preîntâmpinând apariția altora noi.

- Câte medieri s-au făcut anul trecut?

- Până la finele anului trecut, când am preluat conducerea CPMJ Bihor, nu am avut o evidenţă cu numărul de acorduri de mediere încheiate. Urmează să implementăm o procedură, un centralizator în care fiecare mediator din judeţ să treacă atât numărul de cereri de mediere, cât şi al acordurilor încheiate, pentru a avea o situaţie clară.

- Puteţi da exemple de cazuri cunoscute rezolvate prin mediere?

- Mediatorul este obligat, prin lege, să păstreze secretul părţilor implicate în procesul de mediere, chiar şi după închiderea procedurii. Însă au fost câteva cazuri mediatizate, cum a fost cel privind o înşelăciune cu locuri de muncă în străinătate, în care autorul (n.r. Jean Dominan, administrator al firmei Dominan&Vereș, inculpat pentru înşelăciune) a apelat la mediator şi şi-a despăgubit toate cele aproape 400 victime, sau un caz de furt comis vara trecută, soldat cu o pagubă de 52.000 euro, finalizat tot prin împăcarea părţilor în faţa mediatorului (n.r. - cazul Coriolan Pop-Bruchental și Constantin Cojocaru, zis Passaris de România, inculpaţi pentru furt calificat).

Divorț fără mediere

- Care este atitudinea reprezentanţilor sistemului judiciar faţă de mediere? Nu sunt nemulţumiţi poliţiştii că de mediere profită infractorii, care scapă de răspundere şi adesea recidivează?

- În majoritatea cazurilor magistrații susţin şi recomandă medierea. Unii cred în eficacitatea şi eficienţa medierii, alţii nu. Potrivit legii, judecătorul poate să informeze asupra existenţei procedurii medierii, iar părţile decid dacă merg sau nu la mediator. Legat de cauzele penale, într-adevăr medierea oferă făptuitorului posibilitatea de a conştientiza răul produs victimei şi, implicit, şansa de a-l repara. Dacă faptuitorul depune contract de pregătire a medierii, procurorul poate să acorde un răstimp de trei luni pentru încheierea acordului. Dacă se împacă cu victima şi semnează acordul de mediere, scapă de această răspundere. Însă acordul cuprinde de regulă şi elemente legate de soluționarea pretențiilor civile ale victimei. Deci pentru victimă există satisfacția acoperirii prejudiciului într-un timp relativ scurt și în mod concret.

- Ce presupune recenta decizie a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia procedurile de divorț nu pot fi obiectul medierii? Ce înseamnă asta, concret?

- Până la această decizie a Înaltei Curţi, care a fost publicată în Monitorul Oficial pe 2 martie, căsătoria se putea încheia printr-un acord de mediere care apoi era înaintat instanţei cu o aşa-numită cerere de omologare. Instanţa supremă a decis, însă, că desfacerea unei căsătorii este o problemă personală în care este implicat statutul persoanei şi, în consecinţă, căsătoria nu poate fi desfăcută printr-un acord de mediere, ci doar ca urmare a unei cereri adresate notarului sau ofiţerului de stare civilă, care pronunţă divorţul şi emite un certificat de divorţ, ori instanţei, care pronunţă desfacerea căsătoriei printr-o hotărâre judecătorească.

Ca urmare a acestei decizii a ÎCCJ, soții pot apela la mediator fie pentru încercarea stingerii conflictului dintre ei, fie ca să convină asupra modalității de desfacere a căsătoriei - la notar sau în instanţă. La mediator pot fi rezolvate, în schimb, aspectele accesorii, cum ar fi numele purtat de soți după divorț, partajul bunurilor comune şi modalitatea exercitării drepturilor părintești - programul de vizitare a minorilor, stabilirea domiciliului copiiilor, contribuția părinților la creșterea și educarea lor. Dar şi aceste aspecte sunt importante, căci după un divorţ, care oricum e o experienţă traumatizantă, nu mai trebuie să treci, de pildă, prin stresul unui partaj în şedinţă publică de judecată. E adevărat, şi în faţa mediatorului pot apărea discuţii, dar nu stă nimeni să asiste la procesul tău ca la spectacol.