Săptămâna trecută am putut constata la firul ierbii, pe propria piele (foarte curând urmează și la buzunare), cum tragem ponoasele incompetenței tenace a celor care ne conduc, în două chestiuni complet diferite.
O mare parte a Bihorului e arsă de secetă și, pe lângă vaietele mioritice despre datul meteorologic ori invocarea paparudelor, e imposibil să nu te ducă gândul și la motivele pentru care nu avem irigații într-un județ și o țară cu bogate resurse de apă. Pentru că în anii 90 le-am distrus și le-am furat (mergeți prin sate și vedeți câte țevi dintre vechile instalații au devenit șasiuri de căruțe ori cadre pentru lavițe)! Dar și pentru că, după aderarea la UE, nici prin cap nu ne-a trecut să le refacem și să le extindem, chiar cu fonduri europene.
La fel, în plină explozie a costurilor energetice (la nivel global), ne trezim că Europa ne taxează fiindcă poluăm prin consum de gaz, deși suntem fruntași doar la zăcăminte și codași la folosirea lor. Consecința? Vom și plăti certificate verzi, și ne vom și da foc mai departe la păduri. Între timp, ne dăm deștepți, că ce pute gazul. Dar știm că, dacă pentru o rețea de gaz într-o comună sunt suficiente câteva milioane de lei (pentru una mai mare câteva zeci), un parc fotovoltaic costă zeci de milioane de euro? Și nici nu poate acoperi necesarul de consum. Vă imaginați că pentru termoficarea Capitalei o jumătate de Ilfov ar fi numai panouri și mori de vânt? Asta ca să nu mai pomenesc de costurile mentenanței...
Și în aceste chestiuni, ca în multe altele (lipsă infrastructură de transport, lipsă industrie, lipsă cercetare etc), vina e a guvernanților care n-au avut nicio idee pentru ceea ce, deja caraghios, numim proiecte de țară. Pe lângă asta, în timp ce liderii altor țări țin la interesele lor specifice, ai noștri înghit pe nemestecate, precum guguștiucii, toate „Directivele” privind ce avem și ce nu avem voie (repet, PNRR-ul Spaniei are bani pentru irigații, al lui Ghinea&Cîțu nu!).
Dinspre PSD nu cred că aștepta cineva să negocieze Dragnea ori Dăncilă fonduri europene pentru modernizarea țării (că, se știe, cică nu puteau fi fraudate). Dar, ce să vezi, nici peneliștii, nici pluseriștii n-au ambiții din astea! Din când în când, aceștia vântură lozinci despre „reforma justiției” ori „reforma administrației”, însă nu mișcă un deget pentru repararea dezechilibrelor demografiei, pentru crearea unei industrii alimentare (după modelul Ungariei, de ce nu?), pentru siguranța energetică etc.
Chiar săptămâna trecută, „liberalii” lui Cîțu au râs de „liberalii” lui Orban după ce acesta a vorbit despre nevoia ca „tot ce putem produce în România să producem în România”. Premierul a răspuns năucitor că e mai ieftin să importăm energie, iar la iarnă (dar numai iarna asta) „statul va plăti o parte din facturile cetățenilor”. În rest, Dumnezeu cu mila, nicidecum prin „noi înșine!”.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.