La o zi după ce s-au afişat notele finale ale absolvenţilor de gimnaziu, la Evaluarea Naţională şi în ziua în care preşedintele Klaus Iohannis se laudă că reia discuţiile cu partidele politice despre proiectul său vechi, dar încremenit, „România educată”, inspectorul şcolar general al judeţului Bihor, Virgil Blage (foto), a făcut o analiză a notelor obţinute de viitorii liceeni.
În Bihor, prezenţa şi rata de succes au fost sub nivelul naţional. În plus, 23 de şcoli au rată de promovare zero, adică toţi candidaţii au luat note sub 5.
Decente, spre slabe
„Suntem la finalul unui an şcolar desfăşurat în întregime în pandemie şi cu siguranţă efectele acestei conjucturi se văd şi în rezultatele de la Evaluarea Naţională”, a declarat Blage, catalogând rezultatele ca fiind „decente” în condiţii pandemice, dar slabe dacă elevii ar fi trecut printr-un an şcolar normal.
În Bihor, 74,5% dintre candidaţi au promovat, în contextul în care anul trecut rata de succes în judeţ a fost de 75,1%. Rezultatele din Bihor sunt sub media naţională (76,9%), la fel cum aici au lipsit mai mulţi elevi de la examen. Concret, au participat 87,5% dintre elevii bihoreni înscrişi, faţă de 93,9%, la nivel naţional.
„Lucrurile trebuie privite şi sub raportul calităţii notelor obţinute. De exemplu, dacă ne uităm la numărul mediilor de zece, doar 4 în acest an, anul trecut 12. Este o tendinţă care se reflectă şi în evoluţia la nivel naţional”, a declarat Blage.
Şcoli fără niciun promovat
Grav este că elevii de la sate au rezultate semnificativ mai mici decât cei de la oraşe, semn că nu au acces la educaţia de care au nevoie, pentru a performa. „Există un deficit în ceea ce priveşte mediul rural, unde ponderea mediilor sub 5 este de 34,35%, în timp ce în urban este de 14,26%”, a spus şeful IŞJ Bihor.
Că elevii de la ţară au şanse mai mici să performeze confirmă şi o analiză făcută pentru fiecare unitate de învăţământ, care a scos în evidenţă că 23 de şcoli au procent de promovare 0 la Evaluarea Naţională, iar 22 din acestea sunt la sate.
Blage a precizat însă că majoritatea acestor şcoli au avut şi candidaţi puţini sau de etnie romă, care nu participă cu regularitate la activităţile didactice. Singura şcoală de oraş fără niciun candidat promovat este Şcoala Gimnazială Lucreţia Suciu Oradea, unde au fost 22 de elevi înscrişi, dar doar patru prezenţi la examene, şi toţi au picat.
Reţeta eşecului
Alte exemple de şcoli fără niciun promovat sunt în Bălnaca (doi candidaţi), Budureasa (9 candidaţi înscrişi, dar toţi absenţi de la examene), Căpâlna (5), Chijic (6 candidaţi înscrişi, dar toţi absenţi de la examene), Petreu (13 candidaţi înscrişi, 2 prezenţi), Răbăgani (3), Ineu (6 înscrişi, dar toţi absenţi), Cheşereu (12 elevi, toţi absenţi).
Alte 39 de unităţi de învăţământ din Bihor au o medie de promovare sub 50%, 36 din acestea fiind din mediul rural, iar 3 din mediul urban.
Pare clar astfel că şcoala de la sate este o reţetă de eşec pentru mulţi elevi, mai ales dacă provin şi din familii sărmane sau au părinţi care nu se implică prea mult în educaţia lor. Inspectorul şcolar general recunoaşte că la aceşti elevi şi tabletele şi internetul au ajuns greu, cu luni bune întârziere, iar poate mulţi dintre ei nici nu au fost instruiţi să le folosească.
„Este şi eşecul nostru”
Blage a recunoscut că pregătirea elevilor este influenţată şi de interesul profesorilor şi managementul educaţional. „Este nu numai un eşec al elevilor, este şi un eşec al nostru, din perspectiva nevoii de reorganizare a reţelei şcolare. Sunt unităţi de învăţământ care nu îşi mai justifică existenţa, prin efectivele pe care le au”, a declarat Blage.
Aşa cum şi BIHOREANUL a scris recent, multe şcoli funcţionează cu efective foarte mici de elevi, doar pentru a păstra posturile didactice. Astfel, elevii de vârste diferite învaţă în clase simultane, în loc să înveţe alături de alţi copii de vârsta lor.
Blage aşteaptă acum propuneri de la directorii de şcoli din Bihor, pentru a îmbunătăţi nivelul de pregătire al elevilor.
„Măsurile trebuie să pornească chiar de la şcoli, să vină cu propuneri de îmbunătăţire pe care noi le vom analiza şi completa. Acolo unde va fi nevoie, vom lua şi măsuri mai aspre, unde vom găsi că într-adevăr am avut de-a face cu un management defectuos, nu neapărat vom schimba directorii, dar va trebui să se reflecte în calificativul directorilor”, a spus şeful IŞJ Bihor.
Ce vor alege?
Pe de altă parte, dat fiind că doar 2.451 din cei 3.757 de candidaţi de la Evaluarea Naţională au luat medii peste 5, Blage prevesteşte că în liceele bihorene vor intra şi elevi cu note sub 5.
„Dacă împărţim aceşti 2.451 la numărul de 126 de clase pe care noi le-am propus prin planul de şcolarizare, ne dă o medie de 19 şi un pic elevi pe clasă. Puţin. Înseamnă că o foarte mare parte dintre elevii care au obţinut medii sub 5 se vor regăsi în învăţământul liceal”, a declarat Blage, preconizând că interesul pentru clasele de învăţământ profesional şi dual va fi redus.
Înscrierile în învăţământul profesional au început luni şi durează până pe 14 iulie.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.