Reformă timidă: Noul an universitar a început cu o lege dedicată în premieră învățământului superior. Ce modificări aduce ea

Abia început, anul universitar 2023-2024 se ghidează după norme noi. Legea 199/2023 a învățământului superior, prima anume dedicată acestui sector până acum reglementat laolaltă cu cel preuniversitar, a intrat în vigoare în septembrie, concomitent cu Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar, ambele formând pachetul mult așteptat „România educată” al președintelui Klaus Iohannis. 

Legea aduce noutăți interesante pentru studenți, precum noi programe de studii, mai multe beneficii la transportul public și burse mai mari, dacă optează pentru anumite specializări. Pe de altă parte, noua lege aproape dublează perioada în care actualii rectori vor putea rămâne șefi. 

Studenți „duali”

Poate cea mai importantă noutate a legii este instituirea studiilor universitare de scurtă durată. Pe lângă licență, masterat și doctorat, facultățile vor putea organiza programe de studii de 2 ani, cu stagii de practică obligatorie și finalizate prin examene pentru atestarea unei calificări de nivel 5, similară celei obținute în studiile postliceale.

De asemenea, legea instituie învățământul superior dual definit drept „forma de învăţământ în care responsabilităţile cu privire la desfăşurarea activităţilor de învăţare, predare, aplicative, de cercetare şi evaluare sunt partajate între instituţia de învăţământ superior acreditată şi operatorii economici”.

La fel cum se întâmplă în învățământul preuniversitar, firmele vor putea organiza împreună cu facultățile școlarizarea unor studenți, contribuind la evaluarea și premierea lor cu burse. Studentul va face practică la firma care îl pregătește, curriculumul acestei forme de învățământ trebuind să fie împărțit egal între învățarea prin predare și învățarea prin muncă. Programele duale se vor putea organiza la toate formele de școlarizare, de la ciclul de studii scurte până la licență, masterat sau doctorat (finalizat astfel printr-un doctorat profesional). 

Programele de scurtă durată și cele duale se vor putea înființa, însă, abia din următorul an universitar.

Premieră: studii MBA

Pentru studiile de licență, legea introduce programele cu dublă specializare, una principală și una secundară, dar care vor fi din același domeniu fundamental. De asemenea, apar și programele de studii universitare de licență didactică, obligatorii pentru cei care vor să devină cadre didactice în învățământul preuniversitar, și acestea putând fi cu dublă specializare. 

Viitorii profesori vor trebui să finalizeze și un masterat didactic, cu durată de cel puțin un an,  unde 80% din credite le vor obține în urma stagiului practic. Un aspect foarte important este că în timpul studiilor masteranzii didactici vor primi o bursă egală cu salariul unui profesor debutant. 

O noutate așteptată este și introducerea programelor MBA, adică masterate în administrarea afacerilor, pe care mulți tineri români le caută la universități din străinătate. Până acum, în România nu s-au organizat astfel de studii ce oferă educație managerială. Ele nu vor fi însă asigurate din bugetul de stat, ci vor putea fi organizate doar la regim cu taxă sau finanțate de operatori privați, în regim dual.

Legea mai prevede că universitățile trebuie să își adapteze oferta educațională la cerințele pieței muncii, obligație până acum inexistentă, dar și că sistemul de învățământ superior românesc trebuie să se alinieze practicilor și standardelor internaționale.

Amenzi pentru comerțul cu lucrări

O veste bună pentru studenți este că vor avea tarife reduse cu 90% (nu la jumătate, ca până acum) pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, și naval, până la vârsta de 30 ani, nu până la 26 ani, cum era până acum. Tarife reduse, dar cu 50%, vor avea și studenții români din străinătate, însă doar începând cu 1 octombrie 2025.

Altă noutate este că bursele studențești vor fi corelate cu salariul minim, iar la fiecare creștere a acestuia vor avea de câștigat și studenții. De asemenea, studenții care vor primi burse sociale sau sportive le vor putea cumula cu cele pentru performanțe universitare. 

Ministerul Educației încearcă și să combată comerțul cu lucrări științifice, de la referate la licențe ori doctorate, legea stabilind că persoanele care cumpără asemenea lucrări comit o contravenție sancționată cu amendă de la 5.000 la 50.000 lei. Pentru autorii „operelor” amenzile sunt și mai mari: între 100.000 și 200.000 lei! 

Mai mult, Ministerul vrea să închidă site-urile care vând lucrări, iar repornirea lor să fie amendată cu până la 600.000 lei.

Măsură anti-plagiate

În privința doctoratelor, perioada de studii a fost prelungită de la 3 la 4 ani, iar pentru combaterea plagiatelor orice teză de doctorat va fi făcută publică cu 90 de zile înainte de susținerea ei, pe o platformă națională deja existentă (rei.gov.ro). 

În această perioadă, oricine poate consulta și reclama lucrarea, inclusiv pentru plagiat, sesizările trebuind să fie verificate de universitate, iar apoi de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Certificatelor și Diplomelor Universitare. Dacă plagiatul se confirmă, evident, titlul de doctor nu va mai fi acordat.

În cazul titlurilor deja emise, un verdict de plagiat va trebui urmat de un proces civil, inițiat de universitate pentru anularea diplomei de doctor. De altfel, așa se întâmplă și în prezent, după ce Curtea Constituțională a stabilit că diploma, ca act intrat în circuitul civil, nu poate fi pur și simplu retrasă, ci doar anulată de judecători.

Rector un sfert de veac

Controverse s-au creat în jurul mandatelor de la conducerea universităților. Mandatul de rector, dar și cel al Senatului academic, a fost mărit la 5 ani (față de 4, cât este în prezent). Pentru rectorii în funcție, asta va însemna că au câștigat posibilitatea să mai conducă universitățile încă 10 ani! 

Legea spune că un rector poate avea cel mult două mandate (inclusiv dacă unul a fost incomplet), însă nu se ia în calcul vechimea în funcție de până acum. Pentru rectorul Universității din Oradea, Constantin Bungău, care a fost ales prima oară în 2012, va însemna că, dacă va candida la alegerile din primăvară și va fi ales, ar putea aduna 22 de ani în fruntea instituției! 

Legea nu aduce nimic nou în ce privește pensionarea universitarilor: se va face tot la 65 de ani, dar cu posibilitatea de prelungire, dacă Senatul universității își dă acordul. În schimb, la fel ca în mediul preuniversitar, cadrele didactice din universități vor beneficia de o primă în cuantumul a două salarii de bază, acordată la data încetării de drept a contractului individual de muncă. 

Mai rămâne de văzut dacă, laolaltă cu legea pentru școala preuniversitară, cea a învățământului academic va produce o reformă suficientă și, mai ales, necesară educației din România. Deocamdată, pare o inițiativă destul de timidă...

PROMISIUNI
Stimulente pentru absolvenți

Legea învățământului superior prevede și înființarea unor programe naționale care, pe hârtie, sună bine. Pentru a încuraja studenții să învețe științe exacte, inginerie și matematică, domenii în care România are un mare deficit de specialiști, Ministerul Educației vrea să sprijine aceste specializări. Pe lângă dotări în laboratoare, studenții care vor opta pentru aceste domenii vor avea burse cu 33% mai mari.

Un alt program vizează atragerea de studenți străini, iar legea prevede că trebuie introduse și stimulente pentru studenții români, astfel încât să rămână acasă după finalizarea studiilor. Detalii concrete nu se cunosc încă, fiind așteptate în viitoarele metodologii.

În premieră, ca să combată abandonul studiilor, universitățile vor organiza activități de recuperare, precum și un program de tipul „A doua șansă”, care înlesnește reînmatricularea lor.