URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 18 IUNIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă nu avem aeroport, de ce nu avem? Dacă am făcut aeroport, de ce nu avem avioane? Dacă avem avioane, de ce sunt așa de scumpe biletele? Dacă subvenționăm biletele, sigur în altă parte e mai ieftin. Dacă ar veni Birta și Bolojan să dea 10 euro fiecărui călător, precis vom afla că în alte locuri companiile lasă pasagerii să joace cruce cu pilotul automat, bașca asigură întâlniri romantice cu însoțitoarele de zbor...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Plicticoasa campanie electorală s-a animat abia pe final, când am avut parte și de o adevărată „lovitură de imagine”, amintind de marile dezvăluiri ce făceau „deliciul” confruntărilor politice din anii 90. Prefectului liberal Dumitru Țiplea i-a fost „extras”, din debaraua în care-l credea bine ascuns, un schelet încă urât mirositor, datând din perioada studenției...
Zic şi eu
Adrian Cris
La ora acestor comentarii, urnele au vorbit, după o campanie pe care unii candidați au dus-o intens, în ciuda redusei probabilități ca challengerii să-i detroneze pe deținătorii celor două funcții cheie ale administrației din Bihor, de președinte al Consiliului Județean și de primar al Oradiei. Pentru că războiul electoral a fost decis într-o singură bătălie, dar și pentru că tandemul Ilie Bolojan - Florin Birta a avut ce etala alegătorilor, perdanții au avut din start șanse modeste, ceea ce, în parte, le și scuză rezultatele.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ați votat la alegerile locale și europarlamentare?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La momentul apariției acestui material, campania electorală pentru alegerile locale se va fi încheiat deja, iar localitățile României vor avea noi conduceri alese în urma alegerilor din 9 iunie 2023. Modul în care guvernanții noștri au procedat în ultimele luni în mimata „luptă” contra jocurilor de noroc la sate va produce, însă, consecințe pe termen lung și va putea afecta serios bugetul statului...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Prevenirea sindromului de burnout se poate face de către fiecare dintre noi dacă în cadrul muncii considerăm că există condiții care ne pot predispune la stres. Dacă vă simțiți suprasolicitați și aveți impresia că nu mai puteți face față condițiilor de muncă, este bine să faceți o listă cu responsabilitățile și sarcinile de serviciu în ordinea priorităților, stabilind astfel ceea ce efectiv puteți realiza...
07 Septembrie 2023, 08:01

Școala nouă: Ce noutăți aduce legea învățământului preuniversitar, recent intrată în vigoare

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Anul școlar 2023-2024 începe cu o lege nouă. Pe 3 septembrie a intrat în vigoare Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, parte din mult trâmbițatul program al președintelui Klaus Iohannis, „România Educată”. 

BIHOREANUL vă prezintă noutățile importante pe care le aduce legea: materiile noi, cum va arăta admiterea la liceu, ce probe vor da elevii la bacalaureat sau ce burse vor primi. 

Admitere dublă 

Concepută greu, în mandatele a doi miniștri - Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca, actuala deținătoare a portofoliului Educației -, Legea 198/2023 înlocuiește, împreună cu Legea 199/2023 privind învățământul universitar, vechea Lege a educației naționale, acum abrogată.

Ea aduce câteva noutăți esențiale pentru elevi, profesori și părinți, dar și multe necunoscute, pentru că legislația secundară, adică procedurile și metodologiile ce derivă din ea, abia a fost pusă în consultare publică, așa că este de așteptat ca în perioada următoare să mai apară noutăți.

Conform Legii 198, examenul de evaluare națională (la final de clasa a VIII-a) rămâne cu aceeași structură (probe de limba română, matematică și limba maternă), dar admiterea la liceu se schimbă. Începând cu anul școlar 2026-2027, liceele vor putea organiza propriile examene de admitere în clasa a IX-a pentru jumătate din locurile disponibile, în timp ce pentru cealaltă jumătate repartizarea se face tot computerizat, în funcție de media candidaților la evaluarea națională. O prevedere controversată, care i-a făcut pe mulți să creadă că meditațiile vor „dudui” în liceele cu reputație. 

Mai multe examene

Bacalaureatul va avea, din anul școlar 2028-2029, șase probe, cu un total de opt examene (10 pentru elevii care învață în limba maternă), față de șase examene, câte sunt în prezent. Proba A va evalua competențele lingvistice în limba română și maternă, și va cuprinde apoi examenul scris la română. În sfârșit, subiectele la scris vor depinde de specializarea absolvită. Mai precis, vor susține examene diferite absolvenții de filologie, cei din restul specializărilor și tinerii din clase cu predare în limba maternă. 

Proba B va consta în două examene orale, din limbi străine (față de una, ca acum), proba C va evalua competențele digitale, iar proba D va fi scrisă la limba maternă. Proba E va cuprinde două examene scrise, specifice profilului sau specializării (în prezent este unul singur), iar proba F va consta într-un examen de evaluare a competențelor de bază complementare profilului - pentru absolvenții de „uman” va însemna un test la matematică, fizică, chimie sau biologie, iar pentru cei din clasele reale la discipline umane (istorie, geografie, logică, psihologie etc.). 

Probele de competențe lingvistice și digitale se vor susține de-a lungul anului școlar, iar certificatele eliberate absolvenților vor fi recunoscute în UE. Legea mai prevede că absolvenții care nu promovează bacalaureatul au dreptul la cursuri de pregătire gratuite. 

Liceu cu calificare

Începând din 2024-2025, preșcolarii și elevii vor avea un portofoliu educațional, care va cuprinde toate documentele relevante pentru rezultatele învățării, inclusiv de la activități extrașcolare. Portofoliul va conține, la final de gimnaziu și de liceu, și o recomandare a consilierului școlar sau dirigintelui, cu rol de orientare școlară sau în carieră.

Nou este și faptul că, indiferent de filiera la care învață, liceenii vor putea obține o calificare, dacă vor opta să studieze, suplimentar, discipline care le oferă o asemenea posibilitate. 

Legea nu detaliază programele școlare și planurile-cadru de învățământ, dar prevede teme care vor fi obligatorii, precum educația pentru mediu și schimbări climatice, cea pentru sănătate, financiară, juridică, antreprenorială, rutieră, pentru cetățenie democratică etc. Religia a rămas disciplină obligatorie, la fel cum vor fi, pentru liceeni, Istoria evreilor și Istoria comunismului în România. 

Alte noutăți sunt lecțiile de educație parentală pe care școlile vor trebui să le țină pentru părinți, programa adaptată elevelor gravide sau elevilor deveniți părinți, legiferarea școlarizării la domiciliu pentru elevi bolnavi ori înființarea „Școlii din spital”, un program educativ pentru elevii internați. 

Legea mai prevede că școlile vor primi finanțare pentru organizarea de activități remediale, adică lecții pentru elevii cu note mici, care vor fi incluse în normele didactice ale profesorilor. 

Burse și pentru 10, și pentru 5

Ca să prevină abandonul școlar, noua lege mai prevede că toți elevii vor avea transport gratuit și, dacă provin din familii cu venituri mici, vor primi și rechizite și burse sociale. Cuantumul acestora din urmă va fi de minimum 300 lei/lună, la fel ca bursele pentru elevii din clase tehnice.
Bursele de merit, pentru elevii cu note mari, vor fi de minimum 450 lei lunar. Legea nu mai impune o medie minimă pentru acestea, ci faptul că vor fi acordate pentru primii 30% dintre elevii unei clase. Asta înseamnă că, într-o clasă slabă, chiar și elevii cu 5 ar putea primi bursă!

Olimpicii vor avea o bursă dedicată, care va ajunge la nivelul unui salariu minim brut, în cazul celor care vor ocupa locul I, va fi de 75% pentru locul II, de 50% pentru III și de 25% pentru mențiune. 

Exmatricularea, permisă iar

Legea mai prevede că programul after-school „Școala după școală” se va putea organiza la orice nivel de studii (nu doar la clasele primare, ca în prezent), că elevii cu cerințe educaționale speciale au dreptul la rechizite și vouchere sociale și reintroduce totodată sancționarea elevilor prin exmatriculare. De asemenea, stabilește o sancțiune nouă, pe model occidental: suspendarea elevului - adică 5 zile nu are voie să meargă la școală. Totodată, profesorii vor avea dreptul să confiște telefoanele elevilor dacă aceștia le folosesc la ore.

Chiar din acest an școlar, Ministerul Educației vrea să asigure pentru toți elevii programul „Masă sănătoasă”, ceea ce pare greu de crezut că se va și întâmpla, mai ales că nu apar în actul normativ niciun fel de detalii cu privire la ce ar conține această masă. 

Pentru preșcolari, grupa mică va fi obligatorie începând din anul 2030. Legea mai prevede că părinții au obligația să își trimită copiii la grădiniță sau școală, iar în caz contrar pot fi amendați cu sume între 1.000 și 5.000 lei. 

Cum devii profesor?

Legea reformează puțin cariera didactică, iar aspiranții la catedră vor trebui să urmeze un masterat didactic cu durată de un an, fiind obligați să facă și o stagiatură și primind o bursă egală cu salariul unui debutant. Viitorii dascăli vor avea obligatoriu mentori, iar apoi vor trebui să promoveze examenul de licențiere în cariera didactică.

Activitatea dascălilor nu va mai fi monitorizată de inspectoratele școlare, care vor deveni centre județene pentru învățământ preuniversitar subordonate consiliilor județene, cu atribuții administrative. În schimb, rolul de inspecție îl va avea un birou județean al Agenției Române pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar (ARACIIP), o instituție nouă, asumată de România prin PNRR.

Sunt garantate și beneficii pentru profesori: o primă de instalare egală cu 5 salarii minime brute pentru cei care acceptă să lucreze în zone defavorizate, o normă didactică redusă cu 2 ore săptămânal pentru profesorii cu vechime de peste 15 ani și o primă de pensionare în cuantum de două salarii. 

Dacă toate aceste schimbări vor face din România o țară mai educată, doar viitorul o va spune...


CORIGENTĂ LA REFORMĂ
Sindicaliștii contestă legea

Noua lege este contestată de sindicaliștii din sistemul preuniversitar, care la finalul anului școlar precedent au mobilizat mii de profesori la o grevă generală. 

„Legea are multe neajunsuri și, în condițiile în care (n.r. – autoritățile) știau că în septembrie intră în vigoare, toată vara n-au făcut nimic”, a declarat BIHOREANULUI președintele Sindicatului Liber din Învățământ Bihor, Flaviu Zancu (foto), cu referire la faptul că metodologiile care derivă din lege au început să fie publicate, în consultare publică, abia zilele trecute.

Liderul sindical susține că legea nu este suficient de reformatoare, iar asta și pentru că Ministerul Educației nu a ținut cont de propunerile din exterior. „Din ce am colectat noi, de la membrii de sindicat, doar 2% din propuneri au fost cuprinse în lege”, susține șeful SLÎ Bihor.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6464 RON
  • 1 EUR = 4.9768 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON