URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 19 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când au venit liberalii la conducerea Oradiei, numai de dezbinare avem parte. Se face un pod nou peste Criș: de ce se face? Și dacă se face, de ce are doar o bandă pe sens? La ce ne trebuie drum expres când pe terenurile alea vegetația creștea liniștită încă de pe vremea lui Ladislau Întemeietorul? Iar se fac pasaje supra și subterane? E scandalos cum se intervine la renovarea parcurilor, nu era mai bine înainte?!
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Ca în fiecare an electoral, o grămadă de aleși își schimbă partidul care i-a ajutat să-și câștige mandatele, perioada pre-electorală fiind comparată cu sezonul de Mercato din fotbal. Atât doar că, deși numitorul comun cu fotbalul sunt banii, în politică ar trebui să conteze și factorul moral. Cum aleșilor nu le pasă, însă, de așa ceva (de doctrine și ideologii nici vorbă, iar de fair-play nici atât), alegătorii n-au decât să spună că politica e prostituție, dar să meargă totuși să-i voteze.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Așa cum am mai arătat anul trecut, în octombrie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie, extrem de importantă, prin care a stabilit că asiguratorul RCA care nu își respectă obligațiile legale trebuie să fie obligat să plătească penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, adică peste 70% pe an, din suma stabilită de instanță cu titlu de despăgubiri.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
24 Ianuarie 2023, 09:15

Reforma secretă din educație: Cum se va face admiterea la liceu și care sunt examenele noi de la Bacalaureat

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Două dintre cele mai importante proiecte de legi pentru societatea românească, cele ale educației, sunt ținute la secret de ministerul condus de Ligia Deca.

În mod inexplicabil, cele două proiecte de acte normative nu au fost prezentate public și nici supuse consultării cetățenilor, deși în curând ar urma să ajungă pe masa Guvernului, pentru ca apoi să intre în dezbatere parlamentară. Potrivit presei din București, coaliția PNL-PSD-UDMR ar fi decis să le aprobe în Guvern cât mai curând, astfel încât cel târziu pe 15 februarie să ajungă în Parlament. În ciuda mai multor apeluri din presa centrală, Ministerul Educației a refuzat să dea dovadă de transparență. Inclusiv parlamentarii au primit doar de câteva zile proiectele.

BIHOREANUL a obținut proiectele de legi ale educației din surse neoficiale, a aflat ce modificări propune ministrul Deca și vă prezintă cum ar putea arăta în viitor admiterea la liceu, examenele noi care vor fi introduse la Bacalaureat și sumedenia de instituții pe care Ministerul Educației vrea să le înființeze.

Fără discipline noi

În forma actuală, care ar putea suferi modificări, Legea privind învățământul preuniversitar nu nominalizează discipline noi care să fie introduse în școli, menționând doar că planurile-cadru de învățământ și programele școlare vor fi aprobate prin ordin al ministrului. Singura disciplină nominalizată în proiectul de lege este religia, despre care se prevede că va fi inclusă în disciplinele din trunchiul comun în învățământul primar, gimnazial și liceal.

În schimb, proiectul prevede că elevii trebuie să obțină în școala românească 8 tipuri de competențe: de literație, în multilingvism, în matematică, științe, tehnologie și inginerie, competențe digitale, competențe personale, sociale și de a învăța să învețe, competențe civice, inclusiv de protejare a mediului, antreprenoriale, de sensibilizare și exprimare culturală (articolul 88).

Din lege au dispărut propunerile de discipline noi ale fostului ministru Sorin Cîmpeanu, precum Educația pentru viață (cu elemente de educaţie juridică, ecologie şi educaţie financiară), fără a fi înlocuite cu altele.

Portofolii pentru elevi

Grupa mică din învăţământul preşcolar va deveni obligatorie începând cu anul şcolar 2030 - 2031, evaluările elevilor de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a se păstrează, iar începând cu anul 2028 înscrierile în clasa a V-a se vor face în baza portofoliului educațional - un dosar pe care fiecare preșcolar și elev din România îl va avea, începând cu grupa mijlocie.

Portofoliul educaţional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învăţării elevilor: certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu / niveluri de şcolarizare, rezultate la evaluările naţionale şi recomandări de recuperare a pierderilor de învăţare, produse sau rezultate ale activităţilor desfăşurate, diplome, certificate sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în diferite contexte, formale, non-formale şi informale”, se arată în lege.

La finalul clasei a VIII-a, portofoliul va trebui să includă și o recomandare de încadrare în învățământul liceal, oferită elevului de consilierul școlar sau de diriginte.

Admitere... la pătrat

Evaluarea națională va rămâne un examen obligatoriu pentru elevi la sfârșitul clasei a VIII-a, cu probe la disciplinele limba română și matematică, dar va putea fi dublat de un alt examen.

Legea va permite unităților de învățământ să organizeze concurs de admitere în clasa a IX-a pentru 90% din locurile disponibile (diferența de 10% din locuri urmând să fie ocupate fără concurs, pe baza rezultatelor de la evaluarea națională, respectiv de către elevii cu dizabilități și de etnie romă).

Numai că școlile nu vor putea decide cât de grele sau de ușoare să fie subiectele. Chiar dacă ele vor decide criteriile de admitere și organizarea concursului, probele, obligatoriu două la număr, vor fi standardizate și unice la nivel național (articolul 98). Așadar, după ce au dat două examene în cadrul Evaluării naționale, ca să devină liceeni la școlile care introduc examen de admitere, elevii vor mai da două probe, identice cu cele de la oricare altă școală. Altfel spus, elevii mai sunt încă o dată „filtrați”, dar fără ca școlile să poată să le aplice un test personalizat.

Cel mai probabil, această găselniță va face ca industria meditațiilor să înflorească, deoarece pe lângă disciplinele de la Evaluarea națională, elevii vor învăța temeinic și alte materii, din care vor fi testați la examenul din licee. De menționat că această noutate se va aplica pentru elevii care vor începe clasa a V-a la toamnă, așadar începând din anul școlar 2026-2027.

Din păcate, însă, noua lege nu propune metode serioase de consiliere profesională pentru elevi, astfel încât ei să descopere, din gimnaziu, ce li se potrivește cel mai bine...

Examene noi la Bac

În schimb, Bacalaureatul se schimbă serios: proba scrisă la limba română va fi diferită pentru absolvenții claselor de filologie față de ceilalți colegi ai lor, proba de competențe într-o limbă străină va cuprinde evaluări pentru două limbi de circulație internațională (față de una, cât este în prezent), și apare proba competențelor de bază.

Aceasta înlocuiește proba la alegere a profilului și introduce un examen care nu e specific specializării. De exemplu, pentru clasele umaniste, proba F va consta într-un examen la matematică, iar pentru clasele reale la o disciplină socio-umană. Legea nu lămurește dacă asta va însemna și multiplicarea numărului de ore de matematică, de pildă, pentru liceenii care învață în clase de filologie.

Examenul de bacalaureat se va desfăşura după noile reguli începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a IX-a în anul şcolar 2023-2024.

Transport cu decont

O schimbare controversată vizează transportul elevilor, care potrivit acestei legi, nu este gratuit, ci... decontat. Procedura pare complicată fără rost: elevii nu vor mai avea abonamente gratuite între localitatea de domiciliu și cea unde învață, ci li se va asigura o sumă forfetară lunară pentru cheltuieli de transport, exclusiv pe perioada cursurilor școlare. Modalitatea de acordare și cuantumul se vor stabili de către Guvern.

O altă modificare care, cel mai probabil, va provoca rumoare este faptul că liceele pedagogice vor mai putea pregăti numai educatori, nu și învățători, care se vor forma doar în facultăți.

Examenul național de titularizare nu va mai exista, fiind înlocuit cu examenul de licențiere în cariera didactică. Regulile sunt însă aceleași: candidații care nu promovează licențierea, adică nu obțin minimum 7 la concursul național, pot fi cel mult suplinitori. Cei care vor să devină dascăli vor mai face și stagiatura didactică, după ce, în prealabil, au urmat cursurile unui masterat didactic. Acesta va deveni obligatoriu începând cu anul 2027.

O altă prevedere din proiectul de lege stabilește că profesorii pensionari pot fi numiți în funcții de conducere care nu au fost ocupate prin concurs. 

Teste de alfabetizare funcțională

Legea mai introduce evaluări periodice ale nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, în cadrul unei platforme naţionale care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcţională, corelate cu profilul absolventului, și prevede că primăriile vor putea înființa grădinițe comunitare, grupuri de joacă, ludoteci sau alte servicii de educație timpurie în localitățile unde nu există suficiente creșe și grădinițe.

Proiectul mai prevede că accesul părinților în unitățile de învățământ va fi posibil doar când vor fi invitați, iar evaluările şi examenele naţionale vor fi în integralitate standardizate şi administrate în format digital începând cu anul şcolar 2027-2028. 

Va fi înființat Programul Naţional „O carte pentru fiecare”, cu rol de a crește interesul elevilor pentru lectură, însă actul normativ nu lămurește în ce va consta acesta.

Centre, comisii, consilii...

Dacă proiectul va deveni lege, se vor înființa o sumedenie de instituții noi. Inspectoratele școlare vor dispărea, locul lor urmând să fie luat de Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar, cu rol de a aplica politicile de educație, de a monitoriza aplicarea legii și calitatea managementului unităților de învățământ.

Inspecția școlară a cadrelor didactice va fi mutată în sarcina Agenției Române pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar (ARACIIP), o instituție existentă, dar care se reorganizează, prilej cu care își va înființa birouri în toată țara.

În plus, Ministerul Educației va avea o sumedenie de alte instituții, centre, comisii și consilii: Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, Centrele pentru Cariera Didactică (actualele Case ale Corpului Didactic), Consiliul consultativ pentru învăţământ preuniversitar (în fiecare județ), Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare, Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, Centrul Naţional pentru Excelenţă, etc.

 


A DOUA ÎNCERCARE
Cum (nu) se fac niște legi importante

În iulie 2022 - un moment prost tocmai pentru că școala se încheiase, iar elevii, părinții și profesorii se bucurau deja de vacanța de vară - Ministerul Educației, condus atunci de Sorin Cîmpeanu, punea în dezbatere publică cele două legi ale educației, prezentate ca o reformă mult-așteptată.

Între timp, ministrul (dovedit că a plagiat un curs universitar) a demisionat, iar portofoliul a fost preluat de Ligia Deca, consilier prezidențial pentru educație în echipa lui Klaus Iohannis și cea care a coordonat proiectul „România educată”, o promisiune veche și eșuată a președintelui.

Deca a refăcut proiectele de legi dar, inexplicabil, refuză să le prezinte public. Potrivit site-ului edupedu.ro, deși la începutul mandatului a declarat că proiectele vor fi prezentate cetățenilor, ministrul a „abdicat” de la principiul transparenței, anunțând că propunerile legislative vor deveni publice când se vor cere avizele ministerelor.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5614 RON
  • 1 EUR = 4.9715 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON