Premierul Ilie Bolojan a oferit miercuri seară primele explicații publice după apariția documentarului Recorder „Justiție Capturată”, care a produs un val de reacții în spațiul public. Șeful Guvernului a declarat că nu a vizionat încă materialul, dar a remarcat impactul acestuia și a anunțat o analiză în cadrul Executivului. În opinia acestuia, inclusiv ministrul Afacerilor Interne, fost ministru al Justiției în timpul guvernelor PSD-PNL, Cătălin Predoiu are o răspundere în a corecta lucrurile.
„Am primit informaţii legate de acest documentar, am văzut emoţia puternică pe care a creat-o şi în seara asta, după ce-mi termin toate activităţile, o să mă uit. (...) Dar am văzut emoţia puternică pe care a creat-o”, a spus premierul în podcastul Friendly Fire, moderat de Moise Guran și Vlad Petreanu (video jos).
Acesta a spus că a fost toată ziua în ședințe și nu a apucat să vadă documentarul promițând că îl va viziona.
Bolojan a vorbit pe larg despre problemele de percepție și încredere din sistemul judiciar. A subliniat că atât în politică, cât și în justiție nivelul de încredere este „foarte jos”, iar acest lucru derivă din „un sentiment de inechitate” și din „percepţie de nedreptăţi”. El a dat exemple referitoare la salariile mari din companii de stat cu pierderi, la prescripții ale unor dosare și la sentințe contradictorii, arătând că aceste situații alimentează percepția publică negativă.
Premierul a precizat că va solicita o evaluare din partea consilierilor juridici și a Ministerului Justiției și va încerca un dialog cu asociațiile de magistrați. „Ceea ce vă pot asigura – că voi studia ceea ce apare acolo, voi face o analiză cu echipa de consilieri care sunt specializaţi pe juridic, cu cei din Ministerul Justiţiei”, a declarat acesta, apreciind că magistrații ar trebui să manifeste aceeași determinare în rezolvarea problemelor interne precum în revendicările salariale.
„Voi avea o discuție cu Predoiu”
În contextul în care în materialul Recorder este menționat numele actualului ministru de Interne, Cătălin Predoiu (PNL), fost ministru al Justiției, Bolojan a fost întrebat dacă se pune problema demiterii acestuia. Premierul a respins această variantă, arătând că nu poate fi schimbat un ministru pentru activități din anii anteriori dacă nu există o „răspundere directă”.
„Pe de o parte, pentru situația României, pentru situația sistemului de Justiție, pentru starea de lucruri dintr-o localitate, toți cei care ocupă funcții de răspundere - premierul României, ministrul Justiției, primarul unei localități, dacă a fost mulți ani de zile, - au o răspundere mai mare sau mai mică pentru modul în care au evoluat lucrurile. Nici un om care a ocupat o funcție publică nu se poate deroba de o anumită răspundere. Toți miniștrii Justiției, inclusiv dl Predoiu, cei care au fost înaintea lui, cei care sunt acum, au o răspundere în limita instrumentelor și posibilităților pe care le au pentru a corecta lucrurile negative care s-au acumulat. Al doilea aspect, să discutăm foarte deschis, ani de zile discuția de bază a fost asigurarea independenței Justiției, blocarea intervenției politicului în Justiție - au fost teme ani de zile, de la Ordonanța 13 ș.a. - și a apărut o rezervă a lumii politice de a veni cu propuneri care să afecteze într-o formă sau alta Justiția. întreaga răspundere a sistemului de justiție mutându-se către CSM, către organismele interne, ministrul Justiției având tot mai puține pârghii de intervenție”, a spus Ilie Bolojan.
„Dacă se constată că există probleme de sistem (...), lumea politică – cu toate păcatele ei – are răspunderea să corecteze lucrurile pentru că noi avem o răspundere suplimentară la vot în fața oamenilor”, a adăugat Ilie Bolojan.
Decizii și teme politice: de la moțiunea de cenzură la reforma pensiilor magistraților
Cu aceeași ocazie, Bolojan a comentat și alte teme de actualitate. Întrebat despre amânarea de către CCR a deciziei privind reforma pensiilor magistraților, premierul a afirmat că nu are date suplimentare, dar consideră că proiectul „respectă Constituția”. „Nu iau în calcul această ipoteză” – a mai spus acesta, întrebat ce se întâmplă dacă CCR respinge legea.
Despre moțiunea de cenzură programată săptămâna viitoare, Bolojan a declarat: „Nu am emoții la moțiunea de cenzură, dar nu vreau să înțelegeți că mă agăț de funcție. Oricine ar fi premier, problemele României trebuie atacate.”
De asemenea, el a mai anunțat că își dorește reducerea sau eliminarea impozitului pe cifra de afaceri în 2025, arătând că „până de Crăciun” speră la o decizie. În privința salariului minim, opțiunea sa personală este menținerea nivelului actual, decizia urmând să fie luată săptămâna viitoare.
Premierul a spus clar că în 2026 nu sunt prognozate creșteri de pensii sau salarii bugetare, toate calculele privind reducerea deficitului fiind construite pe acest scenariu. A explicat de asemenea că bugetul pe 2026 nu poate fi finalizat fără adoptarea pachetului de reformă în administrație.
Relația cu președintele și rezultatul alegerilor din București
Întrebat despre reproșurile politice din campania prezidențială, Bolojan a afirmat că are cu președintele Nicușor Dan „o relație instituțională corectă” și „o relație personală bună”. Acesta a spus că reformele depind de sprijinul Parlamentului, dar că susținerea Președinției reprezintă „un plus”.
În discuție a apărut și eventualitatea revenirii la alegeri locale în două tururi. Bolojan a menționat că în coaliție nu există susținere pentru această variantă din partea PSD și UDMR, chiar dacă „reprezentativitatea e mai mare la votul în două tururi”.
Întreaga discuție, mai jos:
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.