.JPG)
Temperaturile ridicate şi ploile rare au făcut ca 22 de cursuri de apă din bazinul hidrografic Crişuri să aibă debitele în scădere. Administraţia Bazinală de Apă Crişuri monitorizează în permanenţă starea hidrologică de pe râurile Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb, precum şi de pe afluenţii acestora.
"Din primele măsurători reiese că debitele cursurilor principale se situează mult sub debitul mediu lunar multianual. De exemplu, pe Crişul Alb, în localitatea Chişineu-Criş, debitul este de 1.84 m3/s faţă de media multianuală de 14.9 m3/s, la Zerind, pe Crişul Negru, debitul este 5.56 m3/s faţă de 19.4 m3/s, la Oradea, pe Crişul Repede debitul este de 6.50 m3/s faţă de 20.0 m3/s iar la Sălard, pe Barcău debitul este de 0.915 m3/s faţă de 5.65 m3/s", a precizat Dorel Dume, director ABA Crişuri.
Un sfert din pârâurile mici din judeţ băltesc sau chiar au secat, însă specialiştii spun că nu trebuie să ne îngrijorăm: în lacurile energetice este suficientă apă stocată.
"O situaţie asemănătoare s-a mai constatat în anul 2012, când aproape 40 de cursuri de apă din bazinul hidrografic Crişuri au secat. Spre deosebire de anul 2012, anul acesta volumul de apă stocat în acumulări este cu cel puţin 30% mai mare", a mai spus Dume.
Acum, volumul de apă stocat în acumulări şi rezerva din lacurile energetice este de 155 de milioane metri cubi de apă şi sunt suficiente pentru a asigura, fără probleme, necesarul de apă pentru următorul interval de timp. În aceste condiţii, spun specialiştii, încă nu se impun restricţii pentru utilizarea apei nici pentru agenţii economici, nici pentru populaţie.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.