Radiografia unei generații: Cercetare cu surprize pentru părinții elevilor de-a VIII-a din Bihor. Ce gândesc cu adevărat copiii noștri? (DOCUMENT)

Peste 5.000 de elevi din Bihor vor absolvi curând şcoala gimnazială şi vor lua prima decizie importantă privind viitorul lor, alegându-şi liceul. O interesantă cercetare sociologică făcută în rândul lor arată că 80% vor urma studii teoretice, vocaţionale sau tehnice, doar 19,2% vor urma şcoli profesionale, iar restul vor abandona şcoala.

Studiul relevă că majoritatea au anxietăţi când vine vorba de reuşita şcolară şi profesională, având o mare temere de eşec. Şi, foarte surprinzător, se tem de siguranţa lor chiar şi în şcoală...

Cercetare amplă

Pentru al treilea an la rând, Şcoala Doctorală de Sociologie a Universităţii din Oradea a făcut o cercetare intitulată "Monitorul Educaţional al Rezultatelor, Practicilor şi Atitudinilor în Şcolile din Bihor" (MERPAS), menită să indice atitudinile şi practicile elevilor de clasa a VIII-a. Echipa a fost coordonată de directorul şcolii doctorale, Adrian Hatos (foto), totodată senator PNL, şi compusă din doctorandele Simona Morar, Smaranda Cioban, Bea Gyarmati, Denisa Dobai şi Cristina Mang.

"Este o anchetă făcută în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bihor, care în fiecare an trebuie să facă o cercetare cu copiii de clasa a VIII-a, pentru fundamentarea planului de şcolarizare", explică Hatos.

Cercetarea a urmărit mai multe teme: aspiraţiile şcolare şi profesionale, rezultatele şi starea de spirit a elevilor, percepţia faţă de bullying, meditaţiile la care participă ori reţelele sociale preferate. Pe scurt, MERPAS descrie viaţa elevilor de-a VIII-a scoţând la iveală aşteptările şi neliniştile lor, eşantionul fiind totodată generos. Au răspuns la întrebări, în lunile ianuarie şi februarie din acest an, 2.758 elevi din 138 de şcoli, adică mai bine de jumătate din cei 5.100 de şcolari care sunt în pragul examenului de evaluare naţională.

Anxioşi de mici

Cea mai îngrijorătoare concluzie trasă de sociologi este că elevii au o mare frică de eşec. Mai precis, 57,1% se tem că nu vor reuşi să aibă cariera dorită, iar 49,9% că nu vor reuşi nici măcar la şcoală să obţină rezultatele scontate.

"Ne-a şocat şi pe noi faptul că foarte mulţi se tem că nu vor avea cariera pe care şi-o doresc. La 13-14 ani au aspiraţii, dar se tem că nu vor reuşi", spune Hatos. Anxietatea ar putea însă şi să-i motiveze să înveţe mai bine, cu condiţia să găsească sprijin în părinţi, care trebuie să le arate că le înţeleg fricile şi că îi susţin necondiţionat.

De ce n-au încredere elevii în forţele lor poate fi doar bănuit: simt fie că nu au acumulat suficiente informaţii, poate şi din cauza orelor online din ultimii doi ani, fie că se vor lovi de o concurenţă acerbă şi le va fi mult mai greu să aibă cariera la care aspiră. Sau, pur şi simplu, nu ştiu pe ce drum să meargă ca să le fie bine...

Întrebaţi despre viitor, 79,2% dintre elevii chestionaţi au spus că se vor înscrie la un liceu, 19,2% că vor urma şcoli profesionale, iar 1,6% că vor renunţa la studii după absolvirea clasei a VIII-a, aşadar înainte de a finaliza învăţământul obligatoriu de zece clase. Jumătate şi-au ales specializarea la care vor să înveţe din toamnă, dar spun că decizia a fost foarte greu de luat.

Mai bine la stat!

Ponderea mică a elevilor care optează pentru şcolile profesionale, deşi de ani buni avem o criză de meseriaşi, are legătură tot cu teama de eşec, susţin specialiştii. Meseriile par mai puţin sigure în comparaţie cu un job la stat.

"Atragerea tinerilor spre şcolile profesionale nu e atât de simplă cum s-ar crede. Părinţii şi tinerii se informează, ştiu cum stă piaţa muncii, iar în zona profesională este o mare incertitudine pentru cel care îşi doreşte o carieră stabilă. Vrei un salariu decent şi să fii angajat pe o durată lungă pentru că vrei o familie, o casă, un credit, nu să fii captiv al unor firme care vin şi pleacă", spune Hatos. Tocmai de aceea, la facultăţile de Medicină sau la Poliţie este înghesuială la admitere...

În plus, spre deosebire de ţările vestice, România nu oferă părinţilor şi elevilor aşa-numitele rapoarte sistematice, cu informaţii privind cererile pentru fiecare meserie, în cât timp de la absolvire se poate găsi un loc de muncă stabil ori care sunt salariile. "Noi, când le spunem copiilor care sunt perspectivele pentru un sudor sau un şofer de TIR, bâjbâim", zice sociologul.

De voie sau de nevoie

Observând preferinţele elevilor, se pare că nu va fi bătaie pe locurile din cele 59 de clase de învăţământ profesional care vor funcţiona din toamnă în şcolile din Bihor, reprezentând 40% din totalul claselor de-a IX-a.

IŞJ Bihor a sporit numărul claselor de profesională cu 20 faţă de actualul an şcolar, tocmai pentru ca elevii să aibă o ofertă mai atrăgătoare. "Nu ne aşteptăm să fie concretizate chiar toate, dar cu siguranţă ponderea învăţământului profesional va creşte", spune inspectorul şcolar general, Horea Abrudan (foto). Însă în aceste clase vor ajunge mulţi elevi nu din dorinţă, ci pentru că vor avea medii mici şi nu vor prinde un loc în clasele teoretice despre care acum spun că le-ar prefera.

Abrudan crede că aceste situaţii ar putea fi evitate dacă elevii ar fi orientaţi în carieră şi ar afla ce aptitudini au, implicit ce meserii li se potrivesc. "Am purtat discuţii la Ministerul Educaţiei pe această temă şi mi-aş dori să avem în Bihor un centru pilot, cu 4-5 profesori de la CJRAE care să se ocupe exclusiv de orientarea în carieră, unde elevilor să li se aplice teste. Am reduce şi procentul elevilor care se tem de eşec, într-adevăr foarte mare", spune şeful IŞJ Bihor. Abrudan crede, de asemenea, şi că vizitele elevilor în companiile locale ar trebui să fie o regulă pentru fiecare şcoală din Bihor.

Se tem pentru siguranţă

Studiul MERPAS scoate la iveală şi un alt aspect care ar trebui să le dea de gândit directorilor de şcoli: siguranţa în unităţile de învăţământ este criteriul cel mai des menţionat de elevi în alegerea liceului, 62,7% considerând-o foarte importantă, iar 26% destul de importantă. În schimb, reputaţia profesorilor este prioritară pentru doar 42% dintre elevi.

"Este foarte interesant acest rezultat, mai ales că discuţia despre siguranţa în şcoli e aproape absentă în discursul de politică educaţională şi planificare şcolară. Noi judecăm şcoala doar ca pe o instituţie de formare, dar este un loc în care copiii petrec şase ore pe zi, unde îşi fac prieteni, se îndrăgostesc, fac sport, iar siguranţa pentru ei este, bineînţeles, foarte importantă", zice sociologul.

În România se discută prea puţin despre bullying, deşi ţara noastră ocupă locuri fruntaşe în clasamentele privind răspândirea comportamentelor de hărţuire printre adolescenţi. "Avem nevoie de prevenţie: camere de supraveghere pe holuri, în sălile de sport şi în alte spaţii comune", este convins sociologul.

Şeful IŞJ Bihor recunoaşte că e surprins de acest rezultat al cercetării. "Trebuie să ne aplecăm mai mult asupra problemelor de violenţă şi bullying", spune Abrudan. Dacă tot nu-i ajută să-şi găsească calea, şcoala ar trebui să fie pentru elevi măcar un loc sigur...

MANELE PE YOUTUBE
Preferinţele adolescenţilor

Ancheta MERPAS arată că un elev de clasa a VIII-a petrece în medie 2 ore pe zi cu jocuri video, o oră la laptop, 5 ore pe telefonul mobil şi 2 la televizor, timpul în faţa ecranelor crescând cu 2 ore faţă de anul trecut. 83% dintre adolescenţi intră zilnic pe YouTube, a doua reţea de socializare preferată este Instagram (80%), următoarea Tik Tok (74%), iar 45% dintre adolescenţi urmăresc zilnic "influencerii" preferaţi.

45% dintre elevi iau meditaţii (cei mai mulţi, 87%, la matematică), 11% nu fac sport nici măcar la şcoală, doar 8% sunt implicaţi în activitatea unei organizaţii non-guvernamentale şi 12% au participat la cursuri de educaţie non-formală. 74% consideră religia importantă în viaţa lor, iar în ultimele 2 luni un sfert n-au citit nicio carte în afara celor obligatorii. Când vine vorba despre alegerile muzicale, 61% au spus că preferatele lor sunt manelele.

Dintre elevii care învaţă în limba maghiară, 73% au afirmat că vor să continue şcoala în limba lor maternă.

Citește integral raportul MERPAS mai jos, dar și în galeria de documente!