Prizonieri în război: Invazia rușilor în Ucraina vecină a lovit deja firmele din Bihor, care își văd periclitată relansarea post-pandemie

Războiul din Ucraina vecină a lovit deja firmele din Bihor, care îşi văd periclitată relansarea post-pandemie. Dincolo de deprecierea leului şi scumpirea combustibililor, economia locală se confruntă cu o restrângere a comenzilor şi întârzieri în aprovizionare, în condiţiile în care scumpirea grâului cu peste 30% va arunca în aer preţul pâinii. 

Războiul e deja aici. Declanşat la 200 de kilometri distanţă, conflictul din Ucraina produce efecte în Bihor cu viteza transmisiunilor în direct. Leul s-a depreciat în faţa principalelor valute, costul energiei a explodat, iar firmele anunţă creşteri de preţuri.

"Deocamdată întâlnirile cu potenţialii investitori în Oradea continuă conform agendei stabilite, nu par mai reticenţi decât înainte", spune primarul Florin Birta. Dar războiul abia a început...

Refugiaţii şi boicotul

Primele reacţii la războiul din Ucraina declanşat pe 24 februarie au fost emoţionale. Bihorenii s-au mobilizat pe Facebook ca să trimită ajutoare refugiaţilor în vămi, să le ofere găzduire şi să boicoteze firmele ruseşti din zonă "pentru că finanţează războiul". Autorităţile locale şi judeţene s-au alăturat efortului de cazare a refugiaţilor, iar cele centrale au luat boicotul în serios.

La începutul săptămânii trecute, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a făcut controale la staţiile Lukoil şi Gazprom, soldate cu 104 amenzi în valoare de 1,4 milioane lei, inclusiv în Bihor, pentru că aveau vitrinele frigorifice murdare. Desigur, cu efect zero asupra războiului.

"Metoda boicotului e greşită. În primul rând, cele 300 de staţii Lukoil şi Gazprom au angajaţi români, plătesc impozite în România şi unele sunt date în franciză unor români. În al doilea rând, Lukoil, care deţine rafinăria Petrotel din Ploieşti, aprovizionează şi alte lanţuri de benzinării, deci n-ai rezolvat nimic", spune consultantul în afaceri Octavian Dan.

De altfel, şoferii nici nu au luat în serios sancţiunile "la pompă". "Vânzările au scăzut nesemnificativ", a declarat BIHOREANULUI o sursă apropiată Lukoil.

Scumpirea carburanţilor peste pragul de 7 lei pe litru în Oradea a durut mai mult decât suferinţele victimelor din Ucraina. "Să-mi dea cineva benzina mai ieftin cu 1 leu şi alimentez de acolo", zice un şofer.

Întâi valuta, apoi gazul...

Războiul muşcă din bugetul oamenilor. Îngrijorată, populaţia a început să scoată bani din bănci pentru a cumpăra valută, sperând că îşi protejează economiile şi va avea lichidităţi în cazul unei nedorite retrageri în Occident.

Cererea mare a scumpit valuta. Vinerea trecută, la casele de schimb din Oradea un euro a ajuns la 5,15 lei, iar un dolar la 4,59 lei. Pentru orădenii care câştigă în lei şi îşi plătesc ratele în valută efectul a fost devastator. "Într-o singură lună rata mi-a crescut cu 100 lei, de la 1.435 lei la 1.530 lei. Mi-e şi groază de luna viitoare", spune Marcel, proprietarul unei locuinţe cumpărate pe credit.

Sancţiunile internaţionale impuse Rusiei, care furnizează 40% din gazul necesar ţărilor UE, a făcut ca preţul acestuia să urce la peste 185 euro pe tonă la Bursa din Amsterdam, depăşind recordul de 184,9 euro pe tonă din decembrie 2021. Furnizorii români au început deja să îşi notifice clienţii despre noi majorări ale tarifelor. "De la 1 aprilie, Distrigaz scumpeşte iarăşi, cu 88%, faţă de februarie", spune un orădean.

Operatorul şi-a informat clienţii că, în cazul în care plafonarea impusă de Guvern la 310 lei/MWh nu va fi prelungită după 31 martie, luna viitoare preţul gazului va exploda la 584 lei/MWh. Iar tariful va fi valabil numai trei luni!

Neon, aluminiu, nichel...

Scumpirea energiei este principala temere cu care se confruntă firmele de pe platforma industrială a oraşului. "Managerii cer menţinerea plafonării preţului gazului şi energiei electrice şi după 31 martie, pentru că altfel vor încetini sau vor opri producţia", spune city-managerul Mihai Jurca (foto), în urma consultărilor cu firmele din parcurile industriale.

Potrivit acestuia, economia locală oricum se va contracta. "Ucraina era un furnizor de neon, aluminiu, nichel şi cositor. Oprirea livrărilor obligă firmele să se orienteze către China, ceea ce înseamnă lanţuri de aprovizionare mai lungi şi costuri mai mari", spune Jurca. Săptămâna trecută, comenzile erau deja programate peste două sau trei luni!

"Cele mai afectate sunt firmele din industria auto. BMW a anunţat închiderea fabricilor din Europa până la stabilirea unor noi lanţuri de aprovizionare. Exemplul ar putea fi urmat şi de alţi producători, ceea ce ar duce la o scădere a comenzilor", prevede city-managerul.

"Când Europa tuşeşte..."

Economia bihoreană e lovită prin ricoşeu. "Când Europa tuşeşte, România intră pe ATI. Investiţiile încă pe masă sunt amânate. De două săptămâni, şedinţele de dezvoltare se încheie fără nicio hotărâre", spune Sebastian Kiss, directorul KSC Transport.

Efectul este dublu. Contracţia comenzilor occidentale se suprapune prăbuşirii livrărilor din Răsărit. Efectul este limitat doar pentru că afacerile în Ucraina şi Rusia au fost văzute de bihoreni ca riscante. "Cărăuşii noştri evită comenzile pe Ucraina. Trebuie să îţi iei tot felul de permise înainte, birocraţia e mare, timpul de aşteptare în vamă lung şi trebuie să dai şpagă", povesteşte managerul firmei Sztufi Serv, Andrei Sztuchlak.

Firma, specializată în amenajarea de spaţii comerciale, importă de un an vitrine frigorifice Juka din Jîtomîr, un oraş aflat lângă Kiev. De fapt, importa. "Alaltăieri (n.r. 2 martie) am vorbit cu directorul lor de vânzări pe Whatsapp. Mi-a spus că oraşul era bombardat, iar el era pe străzi cu arma în mână. I-am spus să îşi trimită familia în România, că îi pun la dispoziţie o casă şi tot ce le trebuie. A rămas că ne mai auzim, dar de atunci n-a mai răspuns...", povesteşte managerul. Andrei se aşteaptă acum la reducerea cifrei de afaceri cu 20%...

Oportunităţi de angajare

Orice criză poate reprezenta, însă, şi o oportunitate. Spre exemplu, oamenii de afaceri bihoreni speră să pună capăt deficitului de personal făcând recrutări din rândul refugiaţilor. "Judecând după maşinile cu număr de Ucraina care au trecut săptămâna aceasta prin Bihor, este greu de crezut că actualul val de refugiaţi vizează salariul minim pe economie din Bihor. Poate următorul", spune totuşi sceptic directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba (foto).

Ucrainenii fugiţi din calea războiului pot solicita statutul de refugiat, pe baza căruia se pot angaja. "Diplomele din afara UE nu sunt recunoscute, dar un muncitor se poate angaja fără probleme ca lăcătuş, zugrav sau mecanic auto", spune directorul.

Marii transportatori, în frunte cu H. Essers, prezent şi în Oradea, i-au cerut săptămâna trecută premierului Nicolae Ciucă recunoaşterea permiselor de conducere ale şoferilor profesionişti ucraineni şi examinarea lor în limba maternă pentru a obţine atestatul românesc. Măsura e greu de crezut că va avea efecte. "Şoferii profesionişti ucraineni vor încerca să îl echivaleze în Occident, mai departe de război şi pe salarii mai mari", crede un transportator. De altfel, niciun ucrainean nu a cerut deocamdată angajarea în Bihor...

Pâinea cea de toate zilele...

Războiul afectează inclusiv agricultura bihoreană. "Ne confruntăm cu o criză de îngrăşăminte. Avem cantităţi mari comandate din Rusia, plătite şi blocate în Ucraina. Marfa trebuia să vină cu trenul prin vama Halmeu, dar nu mai ştim nimic de ea", spune patronul Agroind Cauceu, Dan Corbuţ (foto), care lucrează peste 3.200 hectare.

În lipsa îngrăşămintelor, agricultorii riscă producţii mai mici tocmai când se scumpesc cerealele. Cum Ucraina şi Rusia asigurau un sfert din exporturile globale de grâu, sistarea furnizărilor a făcut ca preţul acestuia să crească pe bursă cu 34%, până la 360,75 euro pe tonă. Trendul e ascendent în condiţiile în care Ucraina riscă să îşi piardă porturile, iar afacerile cu Rusia sunt îngreunate de eliminarea din sistemul SWIFT (n.r. - reţea globală securizată de transmitere a mesajelor, folosită de bănci pentru a face transferuri).

"Acum două săptămâni grâul costa 1.200 lei tona, astăzi este 1.500 lei şi preţul e în urcare", spunea Corbuţ vinerea trecută. Potrivit acestuia, scumpirea grâului se va vedea curând şi în buzunarele bihorenilor. "Poate că acum unii fermieri fac bani, dar când scumpirile vor ajunge la raft vor afecta pe toată lumea. În 2-3 săptămâni preţul pâinii se va majora cu 50%", spune el.

Şi la fel se va întâmpla cu majoritatea produselor şi a serviciilor. Războiul a aruncat deja preţurile în aer!

GHID DE SUPRAVIEŢUIRE
"Un generator electric e aur!"

Aflată sub umbrela NATO şi a UE, România este departe de situaţia Ucrainei, dar populaţia pune răul înainte. "Indiferent ce va urma, este bine să fii pregătit", spune consultantul Dacian Palladi (foto), cel care şi în urmă cu doi ani, la declanşarea pandemiei de Covid-19, s-a baricadat cu familia în casă.

Palladi le recomandă rezerve de bani celor care vor dori să plece în străinătate şi încropirea unui kit de supravieţuire celor care rămân în ţară, în cazul agravării crizei. "Prieteni care au prins războiul din Siria mi-au povestit că pe timp de război un generator electric este aur. Întreruperile de curent te lasă fără lumină şi fără congelator", spune orădeanul.

Potrivit acestuia, kitul de supravieţuire ar trebui să mai conţină apă, alimente, medicamente şi produse de igienă. "Degeaba există magazin la colţ dacă pe stradă se trage", zice Palladi.