La capătul unui an de pandemie, cu peste 1,7 milioane decese cauzate de SARS-CoV-2, caracterizat prin restricţii care au zdruncinat psihicul oamenilor şi economiile lumii, a apărut, în sfârşit, o rază de speranţă.
Primele vaccinuri pentru imunizarea contra efectelor infectării au fost autorizate, fiind gata de administrare şi în România, unde au ajuns, ca în toate statele UE, pe 25 decembrie. O reuşită uriaşă, fiind deasupra oricărei îndoieli că vaccinarea e cea mai rapidă cale de a reveni la o viaţă normală. Cu o condiţie: efortul să aibă succes, ceea ce depinde de organizarea autorităţilor şi de conştientizarea populaţiei.
Înainte ca instituţiile să declanşeze o campanie de informare publică, BIHOREANUL vă spune tot ce este util să ştiţi despre activităţile de vaccinare care urmează şi în Bihor.
Cu specialişti
Pe 18 decembrie, prefectul Dumitru Ţiplea (foto), a emis un ordin prin care - după modelul din primăvară, când l-a însărcinat pe dr. Gheorghe Carp să coordoneze spitalele din Bihor - a numit un grup de specialişti care să coordoneze campania de vaccinare. În fruntea acestuia se află dr. Anca Hnatiuc, epidemiologul Spitalului Municipal Oradea, secondată de dr. Diana Racz, specialist în sănătate publică, şi dr. Corina Fonoage, epidemiolog, ambele în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, plus Mihai Jurca, administratorul public al Oradiei.
"Membrii Grupului de Coordonare şi Monitorizare a campaniei de vaccinare au fost selectaţi datorită expertizei profesionale şi pentru disponibilitatea la efort, pentru că urmează trei luni de muncă susţinută", spune prefectul. Din GCM vor face parte, de asemenea, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale (locotenentul Adrian Pal) şi MAI (inspectorul şef adjunct al ISU Bihor, locotenent-colonel Alexandru Csilik), ambii responsabili de activitatea logistică.
Tot prin ordinul prefectului, au fost aprobate şi nucleele de coordonare care vor organiza centrele de vaccinare locale, din ele vor face parte şi reprezentanţii primăriilor şi cei ai spitalelor cărora le sunt arondate localităţile.
Pe priorităţi
În Bihor, vaccinarea va începe în 10 spitale publice şi unul privat: Judeţean, Municipal, Militar, CFR şi Pelican (Oradea), Spitalul de Recuperare Băile Felix, cele municipale din Beiuş, Marghita şi Salonta şi cele orăşeneşti din Aleşd şi Ştei.
"În prima etapă a campaniei, în spitale va fi vaccinat personalul medico-sanitar, indiferent că lucrează în sistemul public sau privat, în spitale, ambulatorii, în medicina de urgenţă (SMURD, SAJ, UPU şi CPU), medicii de familie, rezidenţii şi studenţii medicinişti, paramedicii şi voluntarii din structurile sanitare", spune Ligia Oala (foto), directorul Cancelariei Prefectului.
Din spitale vor fi selectate şi echipele mobile care, tot în prima etapă, vor asigura vaccinarea populaţiei din grupele de risc: angajaţii şi rezidenţii centrelor pentru vârstnici, din DSP, centrele de transfuzii şi de dializă, precum şi personalul implicat în campania de imunizare.
În a doua etapă, echipele mobile vor asigura şi vaccinarea pentru persoanele vârstnice (peste 65 ani), bolnavii cronici, lucrătorii din instituţiile cheie (de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, justiţie) şi din sectoare vitale (industria alimentară, uzine de apă şi electrice, fabrici de medicamente, unităţi de învăţământ, salubritate).
Centrele din judeţ
În a treia etapă va fi vaccinată populaţia generală, pentru care autorităţile din Bihor au pregătit 23 de centre organizate după reguli stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Dintre ele, 9 vor funcţiona în Oradea, în Orăşelul Copiilor (foto jos) şi în sălile de sport ale unor unităţi de învăţământ cum ar fi liceele Onisifor Ghibu, Iosif Vulcan, Traian Vuia, Şcoala Generală nr. 11, în clădirea administrativă a Maternităţii etc. Celelalte vor fi deschise în săli de sport, case de cultură şi alte spaţii ale primăriilor din Sântandrei, Sânmartin, Beiuş, Ştei, Salonta, Tinca, Marghita, Valea lui Mihai, Săcueni, Popeşti, Aleşd, Bratca şi Tileagd.
"Locaţiile au fost propuse de primării după anumite criterii, esenţiale fiind dimensiunile, igiena şi posibilitatea de realizare a unor fluxuri şi circuite", explică Ligia Oala. Toate au fost verificate de inspectorii DSP, iar la final aprobate de Ministerul Sănătăţii. Spaţiile sunt asigurate cu echipamente de comunicaţii securizate de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, vor fi dotate cu mobilier şi frigidere, materiale şi echipamente sanitare, de instruirea personalului vaccinator ocupându-se DSP, iar spitalele teritoriale de managementul deşeurilor medicale.
Cum vor funcţiona
La intrarea în centre va fi măsurată temperatura persoanei care vine la imunizare (dacă depăşeşte 37,3°C sunt reprogramate după 14 zile). La recepţie aceasta prezintă actul de identitate, i se verifică programarea şi primeşte spre completare un chestionar de triaj şi un formular pentru exprimarea consimţământului informat, după care înaintează la punctul de triaj, de unde, dacă nu i se constată o contraindicaţie medicală, este direcţionată spre cabinetul de vaccinare.
Aici se injectează vaccinul şi se introduc datele în Registrul Naţional de Vaccinare, sistemul informatic eliberând automat în format electronic o adeverinţă de vaccinare. Tot aici, persoana e informată că pentru rapel (a doua doză, care se administrează după 21 zile) va fi înştiinţată prin SMS, email sau telefonic de către medicul de familie. Imunizarea se dobândeşte după 7 zile de la a doua doză şi se estimează că va dura cel puţin 6 luni.
În final, persoana vaccinată aşteaptă 15 minute în punctul de supraveghere, pentru a se constata dacă are vreo reacţie adversă. Dacă da, e investigată, fiecare reacţie adversă urmând să fie înregistrată şi urmărită timp de 6 luni.
Fără contraindicaţii
În România, vaccinarea este gratuită şi voluntară (doar pentru cetăţenii care doresc), prioritizarea beneficiarilor fiind decisă după regulile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale Centrului European de Prevenire şi Combatere a Bolilor. Prima tranşă de 10.000 doze de vaccin a ajuns în ţară, iar campania a început în 27 decembrie, primii vaccinaţi fiind 4.500 de angajaţi din cele 10 unităţi anti-Covid de primă fază (Institutul Naţional Matei Balş şi spitalele de Boli Infecţioase din Bucureşti, Cluj, Constanţa, Braşov, Iaşi, Baia Mare, Suceava, Timişoara şi Craiova.
Vaccinul care va fi administrat, cel puţin până la autorizarea altora, spune dr. Diana Racz (foto), este cel produs de Pfizer-BioNTech. Dozele sunt preluate de Institutul Cantacuzino, dotat cu infrastructură de depozitare ultracongelată, la -80°C, de unde se distribuie, prin Armată şi sub pază, în centre regionale (Bihorul aparţine de Cluj), iar de aici transportate în cutii de gheaţă carbonică la centrele de vaccinare, unde vor fi depozitate în frigidere obişnuite, în respectivele cutii. În lunile următoare sunt aşteptate să apară şi alte tipuri de vaccinuri, care se vor păstra între 2 şi 8 grade Celsius, deci vor putea fi depozitate şi manipulate mai uşor.
"Studiile clinice pentru vaccinul Pfizer-BioNTech au indicat o rată de succes de 95%, fără efecte secundare notabile. Vaccinul stimulează sistemul imunitar să acţioneze ţintit împotriva proteinei Spike a virusului, care îl face să adere la celulele din corpul uman. Contraindicaţii sunt pentru persoanele cu febră şi cele care urmează tratamente anticoagulante. În rest, nu sunt excluse nici măcar cele cu afecţiuni oncologice sau imunitare de tip HIV-SIDA", spune specialistul. Vaccinarea e recomandată şi persoanelor care au trecut prin infecţie, deoarece le potenţează nivelul de anticorpi.
Informaţi-vă şi programaţi-vă!
Şi în Bihor campania va începe, în luna ianuarie, cu personalul sanitar, continuând în februarie-martie-aprilie cu celelalte categorii de beneficiari, scopul fiind vaccinarea a minimum 60% din populaţie pentru a se atinge "imunizarea de turmă".
Tot în ianuarie va începe o campanie naţională de informare privind vaccinarea şi va fi lansată platforma prin care oamenii se vor putea programa la vaccinare, existând şi alternativa s-o facă şi telefonic, prin medicii de familie.
Până la declanşarea campaniei, dr. Diana Racz recomandă bihorenilor să acceseze site-ul anume lansat luna aceasta, www.vaccinare-covid.gov.ro. "Este structurat accesibil, cu date despre vaccinuri, arătând informaţiile sigure şi pe cele înşelătoare, cu secţiune de întrebări şi răspunsuri, documente şi legături către site-urile instituţiilor de sănătate din ţară şi internaţionale, inclusiv filmuleţe care uşurează înţelegerea de către persoane mai puţin educate", spune specialistul.
Mai pe româneşte, doar cine nu vrea nu va înţelege. Cert e că de comportamentul tuturor va depinde dacă ieşim din pandemie mai repede sau, dimpotrivă, cine ştie când, cu noi costuri, inclusiv de vieţi omeneşti.
CU ÎNGRIJORARE
Ce spun românii despre vaccinare
Conform unui sondaj Avangarde, doar 30% dintre români sunt hotărâţi să accepte vaccinarea, 29% se arată indecişi, iar 29% hotărâţi s-o refuze, România fiind de altfel, potrivit unor studii la nivel european, ţara cu cei mai mulţi antivaccinişti după Rusia, Ungaria şi Polonia. De asemenea, un sondaj al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret arată că 56,3% dintre cadrele didactice nu vor să se vaccineze şi doar 43% doresc revenirea la şcoala faţă în faţă.
Îngrijorătoare sunt şi rezultatele catagrafierii din sistemul sanitar. Dacă din spitalele Covid vor să fie vaccinaţi 95% dintre angajaţi, în cele non-Covid ar accepta vaccinarea doar 70% dintre medici şi numai 50% dintre asistenţii medicali. "După ce vor analiza informaţiile de specialitate, cred că şi aceşti colegi îşi vor schimba abordarea", spune, optimistă, dr. Diana Racz.
Chiar dacă, spre deosebire de Germania sau Franţa, la noi nu se pune problema unor "paşapoarte Covid", acestea vor avea oportunităţi mai mari de deplasare - unele companii aeriene anunţând că vor pretinde clienţilor certificate de vaccinare -, precum şi pentru exercitarea unor activităţi.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.