Primarul Ilie Bolojan a făcut publice, miercuri, rezultatele raportului întocmit de experți în ce privește prăbușirea DealuluI Ciuperca. Potrivit raportului realizat de experţii Universităţii Tehnice Timişoara, principalul vinovat de alunecările de teren de la dealul Ciuperca este proiectantul lucrărilor, firma Poliart.
"Concluzia raportului arată că era necesară realizarea unei verificări de stabilitate şi că nu trebuia făcută proiectarea generală şi structurală a punctului de informare turistică fără să avem rezultatele acestui studiu", a declarat primarul Ilie Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.
Înainte de toate, experţii îi impută firmei Poliart, deţinute de arhitectul Daniel Tivadar, întocmirea documentaţiei fără existenţa unor studii temeinice care să certifice stabilitatea versatulului.
"Nu s-a cerut efecturarea unui studiu geotehnic suplimentar, respectiv un studiu de stabilitate, eventual un studiu de detaliu de execuţie, mai ales pentru clădirea proiectată, aşa cum s-a precizat expres în studiile de risc natural", se menţionează în expertiză.
Echipa condusă de profesorul universitar Marin Marin îi mai impută arhitectului proiectarea terasei punctului de alimentaţie publică şi a celui de belvedere fără a ţine seama de amplasamentul în pantă pe un versant cu risc de alunecare, tratarea superficială a problemei de drenare a apelor, ceea ce a dus la acumularea de apă în statul de fundare, şi defrişarea unor zone extinse cu arbuşti, arbori şi vegetaţie naturală, care a diminuat stabilitatea terenului.
Compactare insuficientă
La erorile de proiectare s-au adăugat şi cele de execuţie. Potrivit experţilor, realizarea umpluturilor din zona de amonte a dealului, în jurul punctelor de belvedere şi a teatrului de vară, s-a făcut prin aport de material.
Umpluturile făcute de constructorul Abed Nego trebuiau executate în trepte de înfrăţire prin compactare în straturi, iar trecerea de la un strat la altul trebuia confirmată de dirigintele de şantier pe baza unor procese verbale de lucrări ascunse.
"Nu există procese verbale de lucrări ascunse pentru terenul de fundare a lucrărilor de pe versant. Asta înseamnă că nu s-a ţinut seama de calitatea terenului de fundare, de natura şi starea acestuia", se menţionează în raportul experţilor.
Lucrări de urgenţă
Având în vedere problemele inventariate, experţii au recomandat municipalităţii executarea unor lucrări de urgenţă pentru stabilizarea versantului.
"Sunt trei măsuri principale. Prima dintre ele se referă la consolidarea fundaţiilor terasei pentru punctul de alimentaţie publică şi de informare turistică, având în vedere că la baza lui este alunecarea mare", a spus primarul Ilie Bolojan.
Potrivit expertizei, terasa va fi sudată de fundaţia stabilă a clădirii prin grinzi de legătură din beton armat pentru a preveni prăbuşirea ei în cazul în care, pe fondul precipitaţiilor abundente din sezonul rece, alunecările de teren vor continua şi în perioada următoare.
În acest context, cea de a doua prioritate a lucrărilor de intervenţie o va constitui drenarea apelor acumulate în sol prin realizarea unor şanţuri care să colecteze apa prevenind acumularea ei la baza feţei de desprindere şi drenarea apelor de suprafaţă astfel încât acestea să nu băltească la baza gabioanelor de piatră.
Măsurile de intervenţie de urgenţă vor trebui dublate de lucrări de stabilizare a versantului prin sprijinirea cu piloţi.
"În partea de jos, unde au fost alunecările, se propune forarea unor piloţi foraţi care să constituie o zonă de sprijin. Piloţii vor fi dispuşi pe două rânduri, la 2,5 metri unii de alţii, legaţi la partea superioară printr-un radier de beton, care să constituie o bază pe care să se monteze gabioanele de susţinere a acestei zone", a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit primarului, lucrările de urgenţă vor fi demarate în cel mai scurt timp cu putinţă. "Până la sfârşitul săptămânii o să avem proiectul tehnic şi vom începe negocierile pentru încredinţarea realizării acestor lucrări în regim de urgenţă astfel încât într-o săptămână, maxim două, să putem lucra acolo", a spus edilul.
Intervenţiile de urgenţă, estimate la circa 150.000 euro, vor fi finanţate de la bugetul local. "Lucrările pe care le facem pentru consolidare se pare că trebuiau făcute, dar n-au fost făcute", a spus Bolojan.
"Va fi o dispută juridică"
În ceea ce priveşte lucrările de aducere a grădinii publice la starea iniţială, în teorie, costurile urmează să fie împărţite între cei care s-au făcut vinovaţi de venirea versantului la vale.
"Bănuiesc că va fi o dispută juridică. Ne vom îndrepta împotriva proiectanţilor în principal, dar precum s-a văzut, apare şi o responsabilitate la executant", a declarat Bolojan.
Primarul a mai spus că, după finalizarea lucrărilor de intervenţie, municipalitatea va comanda o nouă expertiză pentru a vedea în ce măsură au reuşit să stabilizeze dealul şi a afirmat că se aşteaptă ca, la rândul lor, proiectantul şi constructorul să comande contraexpertize pentru a-şi dovedi nevinovăţia.
"Cine ştie, poate aceste expertize vor indica o vinovăţie a Primăriei", a spus edilul.
Lucrările de amenajare a Dealului Ciuperca au fost finanţate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, valoarea totală a investiţiei fiind de 1.942.304 euro. Lucrările au fost efectuate pe o suprafaţă de 38.759 mp, fiind începute în decembrie 2014 şi finalizate în decembrie 2015. Lucrarea, executată de firma Abed Nego după un proiect al societăţii Poliart, are un termen de garanţie de 5 ani.
Grădina publică Ciuperca a fost distrusă în urma unor alunecări de teren care au avut loc la mijlocul lunii noiembrie 2016. Pământul desprins din versant a distrus, printre altele cascada de la baza punctului de alimentaţie publică, un punct de belvedere, amfiteatrul şi mai multe ziduri de piatră. Pagubele sunt, în continuare, în curs de evaluare.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.