În ianuarie 2015, înainte să înceapă construirea acvaparcului Nymphaea, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice aplica Primăriei Oradea o corecţie financiară de 6,98 milioane lei, 10% din valoarea proiectului. Motivul? Municipalitatea ceruse constructorului ungar Kesz să micşoreze cu 1,51 milioane lei suma pentru execuţie, de la 70,31 la 69,98 milioane lei, deoarece costul forţei de muncă se redusese prin diminuarea contribuţiei la CAS. În optica guvernării de atunci (PSD, premier Victor Ponta, ministru MDRAP Vasile Dâncu), Primăria era vinovată că voia să protejeze finanţele UE şi, implicit, şi cota de contribuţie din bugetul local.
Viceprimarul Mircea Mălan declara atunci că municipalitatea va contesta în justiţie toate corecţiile aplicate de ministere, MADRP nefiind singurul care „cadorisea” astfel Oradea. La fel procedase şi Ministerul Mediului, care penalizase oraşul cu 2,7 milioane lei, 25% din valoarea proiectului pentru reabilitarea magistralelor de termoficare I şi III, pe motiv că avea o „suspiciune de neregulă”. Nu pentru că ar fi depistat o fraudă, ci pentru că, pur şi simplu, birocraţii Ministerului nu au apucat să verifice documentaţia de sute de pagini a Primăriei înainte de a-i aviza cererea de plată.
În iunie 2016, Primăria a obţinut o primă sentinţă favorabilă la Curtea de Apel Oradea, iar săptămâna trecută a câştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, definitiv, procesul intentat MDRAP pentru penalizarea din 2015, astfel că acum Ministerul e bun de plată către bugetul oraşului. Evident, din banii tuturor românilor, inclusiv ai orădenilor.
Să ne întoarcem din nou în urmă, în decembrie 2018. Guvernul Dăncilă a emis celebra OUG 114, pritocită de Darius Vâlcov, consilierul condamnat la 8 ani de puşcărie în primă instanţă pentru corupţie, şi de ministrul Eugen Orlando Teodorovici. Printr-o nouă aberaţie, actul normativ impunea tuturor instituţiilor care încheiaseră contracte cu firme de construcţie să le suplimenteze valoarea, pentru ca acestea să-şi poată plăti muncitorii cu noul salariu minim sectorial, 3.000 lei brut. Aşadar, bani mai mulţi scoşi din bugetele locale pentru a-i da firmelor.
Încă o întoarcere în timp. În 2009, Consiliul Judeţean Teleorman primea de la UE 144,20 milioane lei pentru reabilitarea a două drumuri. În 2012 (guvernarea PDL, ministru MDRAP Elena Udrea), Serviciul Antifraudă din Minister constată nereguli în atribuirea contractelor de către CJ-ul lui Liviu Dragnea către Teldrum-ul în spatele căruia se află tot Dragnea, aplicând o corecţie de 25%, majorată la 100% în 2016, când OLAF a sesizat şi DNA. Ce-au făcut ulterior guvernările PSD, indiferent de numele premierilor şi miniştrilor? Refuzând să se îndrepte împotriva CJ Teleorman şi a Teldrum, au achitat UE prejudiciul, peste 25 milioane euro, din bugetul de stat.
În final, în loc de comentarii, o întrebare: cine protejează interesele cetăţenilor şi ale comunităţilor locale şi cine le lezează la drumul mare?
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.