Preşedintele UDMR Bihor despre AUR, "partidul anti-maghiar, anti-UE, anti-american, anti-mască, anti-tot": "O parte a electoratului asta şi-a dorit"

Preşedintele UDMR Bihor, Cseke Attila, a declarat, luni, despre intrarea în Parlament a partidului de extremă dreapta AUR, că "o parte a electoratului asta şi-a dorit", un "partid anti-tot, anti-maghiar, anti-UE, anti-american, anti-mască".

"Vina e şi a autorităţilor statului, care le-a permis să încalce toate regulile în campania electorală", a criticat Cseke în conferinţa de presă organizată alături de preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabó Ödön, pe tema rezultatelor alegerilor parlamentare din 6 decembrie.

Potrivit liderului UDMR Bihor, reprezentanţii AUR au fost prezenţi în timpul campaniei electorale în pieţele din judeţ cu megafoanele pornite, cu drapeluri şi simboluri naţionale, deşi folosirea acestora era interzisă categoric. "Ei sunt dacii liberi, legionarii din această ţară, cei care şi-ar da sângele pentru Basarabia. Au avut mesaje agresive, m-am şi întâlnit cu ei în Marghita. Au stat 10 minute, s-au plimbat prin piaţă cu megafoanele pornite. Nimeni nu i-a sancţionat", a spus Cseke.

Marii absenţi: bătrânii şi tinerii

Tot în conferinţa de presă, preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabó Ödön, s-a referit la absenteismul alegătorilor, arătând că aceştia provin din rândul tinerilor şi al pensionarilor. "Persoanele de peste 65 ani nu au fost convinse că aceste alegeri sunt necesare ori că pot fi organizate în aşa fel încât să nu le afecteze sănătate. Dacă săptămâni în şir îţi spune la televizor că mori dacă ieşi din casă, e greu să-i convingi că acest lucru nu se întâmplă", a spus Szabó.

În privinţa tinerilor, liderul executiv a apreciat că problema n-a fost doar a UDMR, ci "a tuturor partidelor". "Există o dezamăgire în rândul tinerilor, pentru că nicio formaţiune nu a reuşit să le prezinte o ofertă serioasă", a spus Szabó, care a considerat, totuşi, rezultatul obţinut ca fiind mulţumitor. "Am obţinut un scor peste alegerile locale. Este o nouă demonstraţie a comunităţii maghiare că îşi doreşte reprezentanţi în structurile de decizie din rândurile ei şi o formaţiune a sa, de sine stătătoare, cu identitate proprie, nu amestecată în altceva".

Despre guvernare, după rezultatele finale

UDMR s-a clasat pe locul doi, în Bihor, la scrutinul pentru alegerile parlamentare, ceea ce îi asigură cel puţin un loc în Senat, pe care îl va ocupa Cseke Attila, şi două locuri în Camera Deputaţilor, unde vor merge Biro Rozalia şi Szabó Ödön. Despre intrarea la guvernare, nici Cseke şi nici Szabó nu au vrut încă să discute. "Să vedem rezultatele finale şi abia apoi vom începe discuţiile cu potenţialii aliaţi", a spus Cseke. 

Senatorul a afirmat, însă, că obiectivul noului Legislativ şi, evident, al noului Guvern trebuie să fie asigurarea stabilităţii, cu predictibilitate, construcţie şi dezvoltare. "Noi, ca şi societatea în întregime, aşteptăm să avem nişte direcţii coerente de dezvoltare, pandemia să fie gestionată cu maximă responsabilitate, să vedem ce facem cu finanţarea educaţiei, pentru care avem o lege de 9 ani care nu e pusă în practică, legat de finanţarea din PIB, şi în loc să creştem constatăm o involuţie. De asemenea, cu sistemul de sănătate. Obligaţia statului român, prevăzută în Constituţie, e de asigurare de servicii medicale de calitate, publice, de stat, pentru cetăţenii români şi pentru cei asiguraţi", a subliniat Cseke.

"Albanezi" de Bihor

Ca fapt divers, preşedintele executiv al UDMR Bihor a semnalat că şi comunitatea albaneză are propriul ei electorat în judeţul Bihor. Uniunea Albanezilor a primit 11 voturi în comuna Roşiori, o localitate în care trăiesc numai etnici maghiari, şi alte 5 voturi în Cetariu.

Lăsând să se înţeleagă că aceste voturi ar aparţine de fapt unor maghiari care, din pricina unor rivalităţi personale, nu au vrut să voteze listele UDMR, Szabó Ödön s-a angajat, la modul ironic, să ia legătura cu reprezentanţii parlamentari ai minorităţii albaneze, "pentru a lucra împreună la păstrarea culturii lor pe meleagurile bihorene".