Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, noul statut al judecătorilor şi procurorilor, susţinând însă că "modificările aduse cadrului legal existent în materie judiciară reprezintă un regres pentru democraţia din România". Şeful statului a promulgat legea, pentru că a fost obligat, după epuizarea tuturor mijloacelor constituţionale: reexaminarea şi contestatarea la Curtea Constituţională.
Un comunicat al Administrației Prezidențiale amintește că președintele României a avertizat, în repetate rânduri, că o serie de modificări aduse Legii nr. 303/2004 au un impact negativ direct asupra actului de justiție și asupra calității acestuia.
Este vorba despre noile condiții de pensionare ale magistraților, modalitățile de numire sau revocare a procurorilor cu funcții de conducere și extinderea prerogativelor ministrului justiției, relativizarea unor standarde profesionale, introducerea unor criterii subiective - exclusive ori determinante în evaluarea magistraților -, slăbirea independenței procurorilor în realizarea rolului lor constituțional, modificarea condițiilor de răspundere a magistraților.
"Spre deosebire de celelalte două legi ale justiţiei deja promulgate, în lipsa unor dispoziţii tranzitorii care să permită etapizarea aplicării noii concepţii a legiuitorului privind accederea în profesie, respectiv încetarea activităţii de judecător sau procuror, aplicarea imediată a dispoziţiilor din cuprinsul Legii nr. 303/2004 riscă să pună în pericol stabilitatea şi buna funcţionare a sistemului judiciar, prin blocarea activităţii instanţelor şi parchetelor. Preşedintele României subliniază că modificările aduse cadrului legal existent în materie judiciară reprezintă un regres pentru democraţia din România, pericol semnalat şi de partenerii noştri europeni, de Comisia Europeană şi de GRECO. În acest context, Preşedintele României solicită coaliţiei majoritare reluarea de urgenţă a procesului legislativ cu privire la toate cele trei legi ale justiţiei, prin consultări reale cu profesioniştii din domeniu şi preluarea expertizei acestora pentru a alinia legislaţia la standardele Comisiei de la Veneţia", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Comunicatul mai arată că, la solicitarea Președintelui României și a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comisia de la Veneția a formulat o opinie preliminară asupra legilor justiției, care se va regăsi și în documentul final din luna octombrie, și în care se precizează că numeroase prevederi sunt neconforme cu standardele de democrație și statul de drept.
În scopul adoptării unui act normativ coerent și a unei legiferări responsabile, Președintele României, Înalta Curte de Casație și Justiție și partidele de opoziție au formulat, în decursul ultimului an, nouă sesizări de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile acestei legi de o importanță crucială pentru bunul mers al justiției.
De asemenea, Președintele României a solicitat Parlamentului reexaminarea acestor modificări, arată comunicatul. Pe 25 septembrie, Curtea Constituțională a respins și ultima sesizare de neconstituționalitate, astfel că în aceste condiții era obligatoriu ca actul normativ să intre în vigoare ca urmare a promulgării.
Vezi mai jos care sunt principalele prevederi ale legii, potrivit HotNews.ro:
- Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare in orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativa si executiva.
- Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor simpli (până acum, putea refuza o dată, motivat).
- Preşedintele României a fost eliminat din procedura de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţie de Casaţie şi Justiţie. Numirea şi revocarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii se fac de către Secţia de judecători din CSM.
- Preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, propunerile de numire în funcţiile de procuror-şef DNA, procuror-şef DIICOT, procuror general, înaintate de ministrul Justiţiei.
- Magistraţii se pot pensiona, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puţin 20 de ani vechime. Cuantumul pensiei este 80% din salariul BRUT din ultima lună de activitate din care se scade câte 1% pentru fiecare an până la vechimea de 25 de ani (deci 75% pentru 20 de ani vechime). Până acum, magistraţii se puteau pensiona anticipat doar cu 25 de ani vechime.
- Judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi, percheziţionaţi sau arestaţi preveniv numai cu încuviinţarea Secţiilor din CSM.
- Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exericta acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către magistrat a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, în termen de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei judiciare.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.