În timpul sesiunii, mulţi studenţi învaţă zi şi noapte, ştiind că la final cele mai bune medii vor fi răsplătite cu burse de merit, care în cazul Universităţii din Oradea sunt de 700 lei pe lună.
La opt facultăţi, însă, sunt premiaţi şi studenţii mediocri. Recordul îl deţine Facultatea de Istorie, unde un tânăr cu 6,43 e bursier. BIHOREANUL vă explică cum au ajuns răsplătite în bani astfel de "performanţe".
Bani de la stat
Studenţii orădeni pot beneficia de mai multe tipuri de burse: sociale, dacă familiile lor au venituri modeste, de merit sau de performanţă, dacă au rezultate academice bune, sportive sau de internship universitar, dacă aleg să devină stagiari în campus.
Cele mai numeroase sunt bursele de merit, în cuantum de 700 lei lunar, bani asiguraţi de Ministerul Educaţiei şi distribuiţi facultăţilor în funcţie de numărul studenţilor. Potrivit regulamentului de acordare a burselor al UO, cei 700 lei pot fi oferiţi oricărui student începând din anul I, iar criteriile le stabileşte fiecare facultate în parte.
De regulă, le oferă studenţilor care au avut cele mai mari note la admitere, în cazul bobocilor, respectiv în sesiunea de examene, pentru cei din anii mai mari. Facultăţile nu au stabilit însă şi o limită inferioară, aşa că la unele specializări, unde studenţii sunt puţini, poate fi premiată şi o medie de 6, dacă este cea mai mare la o anume specializare.
Codaşii bursieri
Pe baza rezultatelor obţinute în primul semestru, Universitatea are în prezent 1.689 bursieri de merit, care primesc în total aproape 1,2 milioane lei. Potrivit explicaţiilor conducerii instituţiei, cerute de BIHOREANUL, 60 de bursieri de la 8 facultăţi iau bani pentru rezultate modeste, sub media 8.
Facultăţile care dau aceste burse sunt cele de Drept; Construcţii, Cadastru şi Arhitectură; Geografie, Turism şi Sport; Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării (IRISPSC); Medicină şi Farmacie; Inginerie Energetică şi Management Industrial (IEMI); Inginerie electrică şi Tehnologia Informaţiei (IETI); Inginerie Managerială şi Tehnologică (IMT). Aceasta din urmă a oferit şi cele mai multe burse de acest fel, 20 în total, urmată de IEMI (15 burse) şi Construcţii (10).
Rectorul Universității, Constantin Bungău(foto), afirmă că vina o poartă facultăţile, care nu stabilesc o limită sub care studenţii să nu poată fi bursieri. "Nu pot impune un prag de 8 sau de 7 pentru întreaga Universitate. La unele facultăţi, cum ar fi cele inginereşti, studenţii primesc mai rar 9 şi 10, dar la cele umaniste numărul studenţilor cu mediile acestea este mai mare. Facultăţile ar trebui să impună o regulă", consideră rectorul.
Reguli diferite
Unele facultăţi chiar au făcut asta. Din 2017, studenţii de la Arte iau bursă de merit doar cu note peste 9, iar la Ştiinţe Economice cu minimum 8,50 în ciclul de licenţă şi 9 la masterat. La IEMI, unde s-a luat bursă de merit cu 7,03, limita este 7,00. "Studenţii noştri au de făcut multe proiecte, notele sunt mai mici, de aceea am stabilit acest prag. Cred că este acceptabil", zice decana Cristina Hora.
La Geografie, Turism şi Sport cea mai mică medie recompensată a fost de 6,96, la specializarea Kinetoterapie. "Din punct de vedere legal, am respectat toate criteriile", spune prodecanul Paul Dragoş (foto), concomitent preşedinte al comisiei care stabileşte bursierii, susţinând că până acum studenţii au avut note mari, aşa că n-a fost nevoie de un prag minim.
"Performanţa" de la capăt
Cea mai mică medie recompensată cu bursă de merit este 6,43, "performanţa" unui student al Facultăţii de Istorie, la specializarea Studii de Securitate. Alţi doi colegi ai săi, cu 6,83 şi 7,43, primesc şi ei tot câte 700 lei lunar. Tot aici, erau aproape să devină bursieri studenţi cu medii de 4,83 şi 5,03, dar în final comisia a redistribuit banii.
"Principiul ierarhic s-a respectat. Dacă am oferi bani numai pentru medii de 10 şi 9, unele specializări poate nici nu ar mai primi burse, ceea ce nu e corect", spune decanul Ioan Horga (foto).
Şefii facultăţilor se feresc să recunoască, dar adevărul e că premiază mediocritatea pentru că fondurile vin de la Minister, iar dacă le-ar returna în anul următor, acestea ar fi mai mici. Concesia pe care o fac este însă nocivă, pentru că este răsplătită nu performanţa, ci - iată! - exact opusul ei...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.