Bucureştiul a fost desemnat, vineri, la Geneva, de membrii Comitetului Executiv al UEFA, să găzduiască, pe Arena Naţională, patru meciuri, trei din faza grupelor şi unul din optimile de finală, în cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal din 2020, alături de alte 12 oraşe.
Bucureştiul va găzdui în premieră meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal din 2020, după ce în 2012, pe Arena Naţională s-a disputat finala UEFA Europa League dintre Atletico Madrid şi Athletic Bilbao.
Dacă echipa naţională a României va reuşi calificarea la CE din 2020, două dintre partidele tricolorilor din faza grupelor se vor disputa la Bucureşti.
Niciuna din cele 13 ţări alese prin vot de Comitetul Executiv al UEFA nu se va califica direct la Euro-2020. Toate reprezentativele din Europa vor fi împărţite în zece grupe de calificare, din care la turneul final vor merge ocupantele primelor două poziţii. Alte patru selecţionate vor obţine biletele pentru Campionatul European prin intermediul Ligii Naţiunilor, o nouă competiţie UEFA care va debuta în toamna anului 2018.
Stadioanele care vor găzdui meciurile turneului final al Campionatului European din 2020
Azerbaidjan/Baku: Stadionul Olimpic (69.870 de locuri), stadion nou, lucrările vor fi terminate în 2015 - va găzdui un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor
Belgia/Bruxelles: Eurostadium (62.613 locuri), stadion nou, lucrările vor fi terminate în 2018 - va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
Danemarca/Copenhaga: Stadionul Parken (38.190 de locuri), arenă construită în 1992 - va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
Anglia/Londra: Stadionul Wembley (90.652 de locuri), arenă construită în 2007 - va găzdui semifinalele şi finala
Germania/Munchen: Allianz Arena (70.067 de locuri), stadion construit în 2005 - va găzdui un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor
Ungaria/Budapesta: Stadionul Ferenc Puşkaş (68.156 de locuri), lucrările vor fi terminate în 2018 - va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
Italia/Roma: Stadionul Olimpic (68.993 de locuri), arenă existentă care va fi supusă unor renovări majore până în 2017 - va găzdui un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor
Olanda/Amsterdam: Amsterdam ArenA (53.052 de locuri), arenă construită în 1996 - va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
Irlanda/Dublin: Dublin Arena (51.711 de locuri), arenă construită în 2010 - va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
România/Bucureşti: Arena Naţională (54.851 de locuri), stadion construit în 2011 - va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
Rusia/Sankt Petersburg: Zenit Arena (61.251 de locuri), lucrările vor fi finalizate în 2016 - va găzdui un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor
Scoţia/Glasgow: Hampden Park (51.472 de locuri), stadion care a fost renovat ultima oară în 2013 - va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
Spania/Bilbao: Stadionul San Mames (53.289 de locuri), lucrările vor fi terminate în 2015 - va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor.
Problemele semnalate de UEFA pe care România trebuie să le rezolve
Găzduirea de către Capitală a patru meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal ar trebui să aducă beneficii pe termen lung României. Astfel, infrastructura rutieră va trebui îmbunătăţită, mijloacele de transport în comun vor fi modificate, iar Naţiona Arena va trece printr-un proces de modernizare.
Experţii UEFA care au analizat candidatura Bucureştiului la EURO 2020 au semnalat mai multe probleme pe care România trebuie să le rezolve în următorii 6 ani, potrivit prosport.
Este vorba în primul rând de lipsa unei legături directe între aeroport şi stadion.
"Aeroportul, centrul oraşului şi stadionul sunt mai degrabă slab legate între ele de liniile de autobuz, iar numărul acestora trebuie sporit în mod considerabil", se arată în raportul UEFA. Totuşi, principala problemă este dată de faptul că nu există o linie de metrou care să lege oraşul de aeroport, iar în raport se arată faptul că "e în plan ca o nouă linie să fie construită pentru 2020".
O autostradă care să lege România de Ungaria. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, specialiştii UEFA au apreciat că "Bucureştiul este suficient de bine conectat de toate destinaţiile majore europene". În acest moment doar pe 110 din cei 584 de kilometri ai A3 se circulă. Problema ar putea fi rezolvată, susţin surse din FRF, pentru că autorităţile statului au garantat faptul că Autostrada A3 va fi funcţională în întregime până în 2020 şi va lega, astfel, Bucureştiul de graniţa cu Ungaria.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.