Cunoscutul filozof Mihai Şora, în vârstă de 101 ani, s-a aflat, joi, la Oradea, unde a primit premiul "Iosif Vulcan" la Zilele Revistei Familia, acordat pentru "dimensiunea modelatoare şi luminoasă a vieţii şi operei domniei sale".
Cu această ocazie, filozoful a vorbit despre rădăcinile sale bihorene, despre care nu multă lume știe.
Rădăcini în Feneriş
Mihai Şora le-a mulţumit organizatorilor adăugând: "Mă simt acasă aici în Bihor". Participanţii la eveniment au urmărit apoi un mic film realizat de soţia filozofului, Luiza Şora (care l-a însoțit și la Zilele Revistei Familia), cu o zi înainte în Feneriş, satul natal al tatălui acestuia, preotul Melentie Şora, care s-a mutat în Banat.
În înregistrare, filozoful vorbeşte, din cimitirul din Feneriş, despre copilărie şi legătura sa afectivă cu judeţul Bihor.
"Mi-am petrecut o bună parte din copilărie aici. Simţi acel loc al părinţilor tăi şi al bunicilor tăi. (…) Bănăţenii, fiind foarte mândri şi uitându-se de sus la "venituri", era evident că şi pe tatăl meu îl catalogau drept aparţinând acestei categorii. Din solidaritate cu el, deşi născut în Banat, din mamă bănăţeană, eu mă consideram bihorean", povesteşte, în film, Mihai Şora.
Filozoful şi eseistul român a mai povestit că, în copilărie, își petrecea mult timp în Feneriş, mergând acolo în vacanţele de vară şi, uneori, şi în cele de Paşti.
"Mereu am ţinut legătura cu rudele mele bihorene şi chiar nutrind un fel de sentiment de bihorean. (…) În Bihor nu m-am întâlnit cu mari bogăţii, care să ofere un fel de garanţie identitară. Aici totul era modest, era local, era îngrădit, chiar şi peisajul între Munţii Codrului şi Munţii Apuseni, într-un fel de oală, pe fundul căreia era aşezat pe un deal satul tatălui meu şi al rudelor mele paterne, Fenerişul", a spus filozoful.
În înregistrarea video, Mihai Şora continuă cu o comparaţie între bihoreni şi bănăţeni. "Spre deosebire de bănăţean, care te întreabă <Ştii tu cine sunt eu?>, bihoreanul trece pe lângă tine fără să-ţi pună această întrebare. L-ai observat, există pentru tine. Nu l-ai observat, nu există pentru tine, dar continuă să existe pentru el. Şi existenţa asta este una de comuniune cu ce îl încojoară, cu natura", a spus filozoful.
Premiile Familiei
Decernarea premiilor Zilelor Revistei Familia s-a făcut, joi, de la ora 17, în Sala Mare a Primăriei, în prezenţa mai multor invitaţi din toată ţara, amfitrion fiind directorul revistei, Ioan Moldovan.
În cadrul evenimentului s-au mai acordat şi alte premii. Premiul "Ovidiu Cotruş" i-a revenit lui Mircea Muthu "pentru contribuţia substanţială în construcţia teoretică şi critică a conceptului de balcanism literar românesc, pentru vocaţia înalt pedagogică carierei universitare a domniei sale".
Premiul special pentru solidaritate culturală l-a primit Dinu Flămând – poet, eseist, traducător – pentru "exemplara domniei sale lucrare întru deschiderea orizonturilor româneşti spre lumea largă a culturii universale".
Scriitorul Petru Cimpoeşu a primit Premiul "Octav Şuluţiu" pentru proza "deopotrivă subtilă şi plină de forţă, prodigioasă în imaginarea de personaje şi situaţii care dovedesc o originalitate cu totul aparte în redefinirea relaţiei omului cu absurdul şi grotescul".
Poetul, eseistul şi criticul literar Dumitru Chioaru a primit Premiul "Radu Enescu" pentru opera sa lirică şi deopotrivă pentru "meritele domniei sale în luminarea rolului Cercului de la Sibiu în modernizarea profundă a literaturii române".
Poetul şi publicistul Marian Drăghici a luat acasă Premiul "Alexandru Andriţoiu" pentru opera poetică "în care viaţa sufletului tezaurizează aventuri de maximă profunzime, experienţe estetice uimitoare şi tulburătoare mesaje din partea nevăzută a existenţei".
Premiul dedicat tinerilor autori, "De-aş avea" s-a acordat ex-aequo poetesei Ioana Vintilă şi criticului literar Alex Ciorogar.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.