URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 08 FEBRUARIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Vedem că pasajul Decebal începe să capete contur pe planșetă. Imagini frumoase, pomi  din belșug, clădiri dichisite și lifturi pentru pietoni. Însă nu trebuie să fii mare meșter în construcții, ci doar șofer care tranzitează zona, ca să-ți dai seama că există niște greșeli care, în loc să ne ușureze, ne vor face viața și mai grea...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Cu nu mulți ani în urmă, în epoca Dragnea, din motive lesne de înțeles, politice, depopularea României era comparată cu cea a Siriei, țară zguduită de un sângeros și îndelungat război civil. Peste 4 milioane de sirieni s-au refugiat în acei ani prin lume, iar românii, cu o estimare de peste 1,5 milioane de expatriați din 1990 până atunci, urmau pe locul al doilea. Fără ca la noi să fi avut loc, totuși, un război civil.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Probele medicale ar putea fi trimise cu drona de la Spitalul Județean la laboratorul din Rogerius. Ce părere aveți despre inițiativă?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În 16 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre extrem de importantă, prin care, cel puțin pentru viitor, se repară unele nedreptăți evidente. În concret, Instanţa Supremă a stabilit că, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluţie definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită, soluţia de achitare este suficientă prin ea însăşi pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate şi, ulterior, achitate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale. Boala afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent însoţită de febră, cefalee, dureri musculare şi astenie.
21 Decembrie 2022, 08:00

Povestea porcului: Sătenii bihoreni renunță la obiceiul creșterii și tăiatului porcilor de Crăciun (FOTO)

Povestea porcului: Sătenii bihoreni renunță la obiceiul creșterii și tăiatului porcilor de Crăciun (FOTO) BATE VÂNTUL... Nea Nicolae din Cociuba Mare se lasă de creșterea porcilor după restricțiile impuse de pesta porcină. „S-a ales praful de toate. Dacă înainte țineam peste 20 de porci, acuma mai am doar doi, pe care o să-i tai zilele astea. În locul lor o să țin iepuri”, zice bătrânul
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Hambarul e plin doar pe sfert, cinci dintre cele șase boxe ale cocinii de porci sunt goale, iar în ultima, dinspre curte, nea Nicolae crește iepuri. Abia mai ține doi grăsuni. 

„La ce să am mai mulți? Nu poți să ții mai mult de patru porci, că sunt restricții din cauza pestei porcine, și nu-i poți vinde, că piețele sunt închise. Eu zic că în 5 ani dispare și obiceiul ăsta cu tăiatul porcului de Crăciun”, spune bătrânul. Încet, sărbătorile de iarnă vor avea miros de supermarket...

Un porc pentru Crăciun 

Tradiția sacrificării porcului de Crăciun e străveche. De când lumea, în satele Bihorului bărbații mergeau pe la vecini ca să țină de porc, copiii să primească șorici, iar femeile ca să gătească. Se bea tărie și vin, iar seara urma „cina porcului”. „Carnea ținea până în primăvară, când șunca era pusă în coșul cu bucate duse la biserică să fie sfințite pentru masa de Paști”, spune istoricul Augustin Țărău (foto)

Rădăcinile tradiției sunt însă precreștine. „Erau tot felul de obiceiuri păgâne. Măcelarul mânjea copiii cu sânge pe față ca să-i protejeze de boli, le dădea să mănânce ureche și coadă prăjite ca să audă bine și să fie virili, iar femeile gravide erau oprite să curețe mațele ca să nu nască copiii cu muci”, explică istoricul.

Porcii de pădure

Sute de ani, oamenii au crescut porci în păduri. „Fiecare familie avea 5-6, pe care îi crestau la ureche ca să-i cunoască. Satul își «băga» ciurdari pentru a-i duce la pădure, unde se îngrășau cu ghindă și jir”, povestește Țărău.

Pădurile întinse din zona Tinca - Beliu au susținut secole de-a rândul creșterea porcilor în semisălbăticie. În zona Șoimi obiceiul s-a păstrat până în anii ʼ90. „Pe vremea lui Ceaușescu familia putea să-și crească un porc pentru consum propriu, dar ceilalți trebuiau dați la stat, la preț impus. La pădure erau mai greu de controlat”, spune istoricul.

După ce a supraviețuit comunismului, obiceiul creșterii și sacrificării porcilor se stinge în ultimele trei decenii. La țară au rămas doar bătrânii. Tinerii s-au dus în străinătate, la oraș sau fac naveta. Dacă poftesc un cârnat de Crăciun, cumpără din magazin.

Augustin Țărău are în lucru o carte pe această temă, cerută de organizatorii festivalului „Dʼale porcului” tocmai pentru ca tradiția să rămână măcar scrisă...

Dispar „porcarii”!

Creșterea porcilor este o activitate atât de mărginașă încât, spre deosebire de crescătorii de vite, oi sau chiar capre, cei care se îndeletnicesc cu asta nici măcar nu au o asociație.

Potrivit statisticilor, în ultimii zece ani numărul porcilor s-a redus în Bihor cu circa 20%, de la 190.000 în 2012. „În prezent avem înregistrate circa 150.000 de capete în gospodăriile țărănești și fermele comerciale”, spune șeful Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Bihor, Remus Moțoc (foto).

Cel mai mare declin a avut loc în zone cu tradiție, cum ar fi comuna Cociuba Mare, de unde, zic localnicii, s-ar fi alimentat cu grăsuni inclusiv infamul Lică Sămădăul, din nuvela Moara cu Noroc a lui Ioan Slavici. „În zece ani am coborât la doar 25%, ca număr de capete, față de ce era înainte”, spune veterinarul local, Ioan Iancu.

Fenomenul declanșat de îmbătrânirea populației a fost accelerat de măsurile luate pentru eliminarea pestei porcine africane, cu norme sanitare mai aspre, închiderea abatoarelor și a piețelor de animale, plus limitarea la patru a numărului de porci într-o gospodărie. Doar în ultimii patru ani, în comună șeptelul s-a redus de la 3.430 capete de porci în 2018 la 1.200 în 2022.

Porcul de Crăciun vs. iepurașul de Paști 

Miercurea trecută, pe ulițele din Cociuba Mare domnea liniștea. „La noi nu se tăiau porci doar de Ignat (n.r. - Sf. Ignat Teoforul, prăznuit pe 20 decembrie). Acum zece ani, răsuna satul de guițături de la începutul lunii decembrie până de Crăciun. Oamenii tăiau porcii pe rând, ca să se ajute între ei. Acum mai este ceva agitație doar în sâmbăta de dinaintea Crăciunului”, spune primarul Mihai Sferle (foto).

Cu timpul va fi liniște și sâmbăta. „Cât mai putem, mai ținem porci pentru Crăciun, apoi se termină și cu obiceiul ăsta”, spune bătrânul Nicolae Broștean. Crește doi porci într-un grajd în care înainte avea 20. „O să-i tai zilele astea. Unul pentru băiat, altul pentru mine”. 

Peste iarnă va ține, în locul porcilor, iepuri. „Dacă voi fi sănătos, în primăvară o să iau numai doi sau trei purcei să-i țin până la Crăciun”, își face socotelile. Mai mulți nu se merită. Abatoarele și piețele s-au închis, așa că nu mai are unde vinde.

Pe minus!

Nea Nicolae, care lucrează 11 hectare de teren, se pregătește să trăiască doar din pensia de 1.400 lei, pentru că agricultura i-a ieșit pe minus. Porcii nu mai sunt o afacere, iar porumbul a fost distrus de aflatoxină, o ciupercă periculoasă pentru animale și om. Dacă ar fi să vândă recolta traderilor care o pot trata, ar primi cel mult 0,8 lei pe kilogram, mult sub prețul de piață de 1,3 lei, așa că o ține în bătătură numai să nu pară hambarele goale.

„Am luat pe datorie 8 saci de sămânță, 2 tone de complex și 2 de azot, iar 6.000 lei am dat pe ierbicid. Dacă anul viitor va trebui să plătesc firmă să ierbicideze, chiar n-o să-mi mai merite deloc agricultura...”, zice bătrânul.

Prețul corect 

Situația e cam peste tot la fel. „Anul ăsta o să ieșim pe minus cu 100.000 lei. A fost pesta la porci, seceta la grâu, vijelia la floarea soarelui și aflatoxina la porumb...”, spune Maria Borza (foto).

Familia sa, cu 200 de hectare în lucru, creștea 120 de porci. „Te chinuiai, dar făceai și 50.000 lei pe an”, spune femeia. De când cu pesta, mai ține doar patru porci, pentru consumul propriu. Teodor Borza spune că oricum nu ar merita să vândă: „La cât costă tărâțele, dacă dau porcul cu 13 lei kilogramul în viu, cât e acum, ies în pierdere...”.

Sătenii sunt nemulțumiți. „Carnea porcului din magazin nu se compară cu cea a porcului de casă. Dacă o pui pe grătar se strânge la jumătate, că-i plină cu chimicale și apă”, zice fermierul Dumitru Dumitraș. Bărbatul consideră că prețul corect, în viu, este de 15 lei. „Sub atâta nu merită să-l dai”. Dar prețul îl stabilește piața...

Hipermarketul bate ograda

Potrivit evidențelor Ministerului Agriculturii, la sfârșitul lunii trecute prețul porcului în viu era de 8,4 lei kilogramul la marile ferme, cu 40% peste cel din noiembrie 2021. În Bihor, marii producători vindeau săptămâna trecută porcul la 7,9-8,3 lei kilogramul, cu mult sub prețul porcului „de casă”. „Una e să crești patru porci și alta să crești mii și să mai ai și subvenții”, explică Sorin Mudura, directorul Andromi, producător de mezeluri.

Potrivit acestuia, la 15 lei pe kilogramul în viu sătenii câștigă cam 100 euro la un porc. „Dacă îl iei de la țară și-ți faci cârnați, ieși cam la 22 lei pe kilogram. Cu 25% mai scump ca anul trecut”, spune el.

În ciuda inflației, Mudura nu se așteaptă totuși la o creștere a prețurilor în magazine înainte de Crăciun. „Abia acum încep să treacă produsele de sezon. Nu mai are lumea bani”. Iar dacă oamenii abia își mai permit să cumpere un cârnat sau o bucată de tobă, cu atât mai puțin au bani să ia de la țărani un porc întreg. Așa că, în loc să-l taie de Crăciun, îl taie de pe listă...


„NE PIERDEM IDENTITATEA” 
O tradiție pe moarte

Ioan Gligor (foto), primar în Oșorhei, se numără între tot mai puținii bihoreni care păstrează tradiția sacrificării porcului de Crăciun. Își crește singur porcii, îi taie și face preparate. „Până nu eram primar, sacrificam de Crăciun și 40 de porci pe zi pe la cunoștințe”. Acum mai sacrifică doar în bătătură sau la apropiați. 

„Dacă în urmă cu 10 ani cam 90% dintre familii tăiau porc de Crăciun, acum cred că nici 30% nu mai au porci în comună”, continuă el, convins că mica gospodărie a pierdut cursa cu marile exploatații, fiindcă oamenii aleg ce este mai ieftin, din magazine. 

Obiceiul preparării cârnaților, caltaboșului, sângeretelui, tobei, jumărilor și unturii în casă, așadar, se va stinge. „Încet, ne pierdem identitatea. Va dispărea și tradiția asta. Tinerii nu mai vor carne de porc nici măcar la Crăciun”, spune edilul.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5747 RON
  • 1 EUR = 4.9022 RON
  • 1 HUF = 0.0125 RON