Pe-aici nu se aruncă! Sistemul integrat de management al deşeurilor, blocat la Săcueni

De peste cinci ani se chinuie Consiliul Judeţean să realizeze un sistem integrat de management al deşeurilor, obligatoriu pentru ca judeţul să se conformeze normelor europene din domeniu. Proiectul ţinteşte să construiască infrastructura necesară pentru colectarea ca la carte a gunoaielor în întreg judeţul.

Când în sfârşit credeau că au scăpat de birocraţia specifică proiectelor finanţate cu fonduri europene şi pot începe lucrările, funcţionarii CJ se lovesc însă de un obstacol neaşteptat: localnicii din Săcueni se opun vehement lucrărilor. Motivul? Primăria orăşelului a decis să facă staţia de transfer a deşeurilor - locul unde gunoaiele din nordul judeţului vor fi depozitate temporar până la transportarea lor spre Oradea - taman lângă casele şi fabricile de la periferia oraşului. Ridicându-şi în cap afaceriştii şi deopotrivă cetăţenii de rând...

Lungul drum al gunoaielor

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat că îşi va închide gropile de gunoaie de pe câmpuri şi va gestiona deşeurile responsabil, adică cu grijă faţă de mediul înconjurător. Este motivul pentru care şi Consiliul Judeţean Bihor a demarat, în 2010, proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor solide" (SMID), pentru care a împărţit Bihorul în şase zone: Oradea, Aleşd, Salonta, Beiuş, Marghita şi Săcueni.

Conform planurilor, fiecare din aceste localităţi trebuie să aibă o staţie de sortare, unde să fie duse gunoaiele ce pot fi reciclate, şi o staţie de transfer, o platformă betonată cu o instalaţie de compactat, unde deşeurile menajere să fie depozitate şi presate înainte de a fi duse la halda ecologică din municipiul reşedinţă de judeţ. Pentru construcţia acestor staţii, închiderea vechilor gropi de gunoaie şi achiziţia unor utilaje de salubritate, CJ a obţinut o finanţare europeană de 199 milioane lei şi a pus la bătaie o contribuţie proprie de 50 milioane lei.

SMID a început să se concretizeze abia anul trecut, când ministrul Mediului, Attila Korodi, sosea la Oradea pentru a semna contractul de finanţare. Încă un an i-a mai trebuit Consiliului Judeţean să facă licitaţiile, iar la începutul lunii martie a acestui an preşedintele Cornel Popa anunţa că a semnat contractele pentru execuţia lucrărilor.

Gunoaie vs. arii

Dacă până acum s-a derulat greoi, de acum, dintr-o dată, proiectul riscă să fie blocat de-a dreptul. Localnicii din Săcueni se opun vehement construirii staţiei de transfer, pentru că nu sunt de acord cu amplasamentul ales de primăria orăşelului. Iniţial, staţia trebuia făcută la ieşirea din localitate spre vamă, la capătul străzii Letea Mare, dincolo de vechea groapă de gunoi. În 2012, însă, Comisia Europeană a avertizat că amplasamentul se suprapunea cu aria protejată Valea Ierului, astfel că proiectul a trebuit modificat.

Primăria a mutat staţia pe aceeaşi stradă Letea Mare, dar mai către centru, vizavi de casele unor localnici, care ar urma să fie despărţiţi de noua facilitate doar de o şosea şi un rând de hale. Aşa se face că între viitoarea staţie şi o fabrică de perii aflată pe aceeaşi stradă vor fi la doar câţiva metri distanţă, iar până la prima casă puţin peste 100 de metri.

Cu gunoaiele sub geam

În timp ce legislaţia românească nu reglementează clar distanţele între staţiile de depozitare temporară şi zonele rezidenţiale, existând doar o recomandare a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului în sensul unei limite minime de 500 metri, localnicii se tem că noua vecinătate le va umple casele şi curţile de tot felul de duhori.

"Noi nu suntem împotriva investiţiei, şi eu vreau să strângem deşeurile după reguli europene, dar nu putem accepta să ni se pună gunoaiele sub geam", explică unul dintre locuitorii străzii Letea Mare din Săcueni, Corina Cicortaş Meregalli (foto). "Accept că locuim la periferie, dar asta nu înseamnă că nu contăm", adaugă o vecină, Carmen Paşca.

Deşi proiectul este vechi de trei ani, localnicii s-au "trezit" abia la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, când se făceau ultimele măsurători pe teren. Asta pentru că, spun ei, nici n-au avut habar de proiect! "Primăria a anunţat dezbaterea în ziarele din Oradea, dar în Săcueni n-avem nici măcar un chioşc de ziare", spune Cicortaş.

Nicicum nu-i bine

Şi afaceriştii din zonă se plâng că n-au ştiut nimic de investiţie. "Când am cumpărat locul, în 2012, ca să-mi fac casă şi fermă, la Primărie mi-au zis că este ceva proiect aici, dar să nu-mi bat capul, că nu va fi nimic de el", acuză Nagy Attila, proprietarul unei foste ferme care ar urma să fie gard în gard cu staţia de transferare a deşeurilor. Văzând acum că proiectul devine totuşi realitate, bărbatul se gândeşte cum îşi va recupera cei 180.000 euro pe care i-a plătit pentru teren, căci la gândul de a-şi ridica o casă acolo a şi renunţat.

Pentru că este un important angajator în zonă, Nagy a fost vizitat săptămâna trecută chiar de vicepreşedintele CJ Bihor, Alexandru Kiss, care a încercat să-l convingă să nu se opună proiectului, pe motiv că blocarea lucrărilor ar însemna pierderea banilor europeni. "Dar vă spun că nu va fi bine nicicum: dacă se pierde proiectul vor fi probleme la CJ, dacă se continuă vor fi în comunitate", zice Nagy.

La fel de nemulţumit e şi Luca Saccuman, proprietarul unei făbricuţe de produse abrazive, tot gard în gard cu viitoarea staţie. "Eu a trebuit să cer acordul tuturor vecinilor înainte să deschid fabrica. Ei de ce nu au venit să mă întrebe?", se întreabă italianul.

Muncă de lămurire

În timp ce afaceriştii se gândesc să dea în judecată Primăria Săcueni, pe motiv că planurile le-au fost date peste cap, simplii locuitori de pe străzile din zonă au început să adune semnături pe un memoriu prin care îşi exprimă opoziţia şi vor să-l trimită atât la Primărie şi CJ Bihor, cât şi la alte instituţii. "Dacă cineva ne garantează că nu va mirosi urât în jur, noi nu ne mai împotrivim", spune Carmen Paşca. Până acum, însă, nimeni nu s-a hazardat să le facă o asemenea promisiune.

În timp ce localnicii încep să se răscoale, reprezentanţii Judeţului spun că demersul lor este tardiv. "Proiectul a fost în dezbatere publică în 2012, atunci nimeni n-a avut nicio obiecţie", spune Horia Carţiş, şeful de cabinet al preşedintelui CJ. În plus, adaugă el, proiectul are toate avizele cerute de lege, inclusiv al Direcţiei de Sănătate Publică şi al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, dovadă că se face în bună regulă.

În această săptămână, reprezentanţi ai CJ urmau să meagă totuşi la Săcueni ca să discute cu localnicii. Nu de alta, dar dacă oamenii continuă să se împotrivească, iar lucrările la staţie nu vor putea începe, întregul sistem judeţean de gestionare a deşeurilor riscă să nu fie pus în funcţiune la timp, până la sfârşitul anului. Iar cum lucrările după acest termen nu mai pot fi decontate cu bani europeni, Consiliul Judeţean, adică tot bihorenii, va trebui să se scotocească după bani...

PROIECT CU HOP
Blocat în Vânturel

Proiectul sistemului de management integrat al deşeurilor din Bihor a mai fost blocat luni bune, în anul 2013, tot în nordul judeţului. Atunci pricina a fost staţia de sortare a deşeurilor din Valea lui Mihai, pe care primăria oraşului a construit-o încă înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Consiliul Judeţean a vrut s-o integreze în proiectul SMID, însă Comisia Europeană s-a opus pe motiv că aceasta se afla pe teritoriul unei arii protejate, iar autocamioanele cu deşeuri ar fi afectat biodiversitatea zonei, caracterizată prin prezenţa vânturelului de seară, a liliecilor şi a altor specii de păsări răpitoare. După o corespondenţă stufoasă, CJ Bihor a convins CE că păsările nu vor fi afectate de gunoiere, astfel că staţia din Valea lui Mihai a rămas integrată în proiectul judeţean.