Pásztor la adio: Preşedintele CJ Bihor a pus pe masă mape cu investiţii şi a spus că lasă succesorului 41 de proiecte pornite. Ce a "învăţat"? (VIDEO)

Preşedintele Consiliului Județean Bihor a ţinut, joi, o conferinţă de presă în care şi-a subliniat realizările, susţinând că nu e un gest de campanie, ci doar vrea să arate că nu e aşa cum a "circulat în ultimele două săptămâni, că nu s-a făcut nimic".

Pásztor Sándor a desfăşurat pe două birouri din clădirea Arhitectului Şef mape cu proiectele preluate de la predecesor şi finalizate (10), iniţiate şi finalizate în mandatul său (24), respectiv proiecte doar iniţiate, pe care le va preda succesorului (41).

Întrebat de BIHOREANUL despre situaţia de la Aeroport, rămas din 2018 fără curse externe, Pásztor a evitat un răspuns direct, spunând că a fost construit un terminal nou, iar existenţa zborurilor reprezintă "o problematică financiară". 

"Circulă faptul că nu s-a făcut nimic"

Contestat în mai multe rânduri de opoziţie, preşedintele CJ Bihor a spus că are o "satisfacţie" vizavi de proiectele pe care le-a promovat conducerea instituţiei în mandatul de 4 ani şi jumătate. 

"Există o satisfacţie şi că am preluat (n.r. - în 2016) 4 lucrări şi 6 drumuri (n.r. – în lucru) şi le-am terminat şi între timp am mai făcut 24 şi mai predau alte 41 de obiective de investiţii. De săptămâni întregi circulă faptul că aici nu s-a făcut nimic, nicio investiţie, dar n-am vrut să zic nimic, nu sunt implicat în campania electorală", a afirmat Pásztor Sándor, spunându-le ziariştilor că nu-l deranjează dacă ştirile despre conferinţa lui apar şi după alegeri, vrând astfel să sublinieze că nu face conferinţa în scop electoral. 

Pe ce n-a pus accentul şeful CJ Bihor, însă - căci nu-l avantaja - este valoarea proiectelor iniţiate şi finalizate în mandatul său, cifrele totale fiind comunicate, ulterior, la solicitarea jurnaliştilor, de purtătorul de cuvânt al instituţiei Adrian Simon. Astfel, potrivit tabelului, cele 10 proiecte preluate de la Cornel Popa şi finalizate în mandatului Pásztor (spre exemplu Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor şi faza I a Drumului Apuseni) au o valoare totală de 414 milioane lei, în timp ce proiectele iniţiate şi finalizate de Pásztor, în număr de 24, au o valoare totală de doar 84 milioane lei. 

Între acestea din urmă, cele mai importante sunt construirea noului terminal al Aeroportului (cu fonduri de la Guvern, plus un credit luat de Aeroportul Oradea), cu 25,9 milioane lei, şi reparaţii capitale, respectiv amenajări interioare în noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, 21,6 milioane lei, bani din fonduri europene.

Lucrări începute

De asemenea, există şi unele investiţii pe care şeful CJ Bihor le-a pus pe lista celor 24 de "realizate", deşi e vorba de proiecte mici, fără răsunet. Câteva exemple: amenajarea unui "centru de siguranţă rutieră" în Cetate, prin defuncta DDIP, cu 80.000 lei, achiziţia unui aparat de sudură pentru învăţământul dual la Cadea (120.000 lei) şi montarea unui sistem de supraveghere video pe cursul Crişului Repede pentru a descuraja aruncarea deşeurilor (145.000 lei). Totodată, Pásztor şi-a trecut la realizări şi faptul că CJ a alocat câte circa 500.000 lei pentru "dezvoltarea sistemului de învăţământ" din oraşele judeţului (cu excepţia Oradiei). 

Pe de altă parte, Pásztor a subliniat că, deşi în mandatul său a primit de la predecesor doar 10 proiecte începute, el lasă în urmă 41 (Campus şcolar pentru învăţământ special, Parc Ştiinţific şi Tehnologic, reabilitarea mai multor drumuri, amenajarea fostei Policlinici pentru transformarea ei în sediul CJ Bihor etc.), în valoare totală de 589 milioane lei. Șeful CJ a susținut că a "asigurat" în bună măsură şi finanţarea pentru ele, ba din fonduri europene, ba dintr-un credit pe care l-a contractat instituţia recent, de 50 milioane lei, "de care nu ne-am atins". 

Merită precizat că dacă, spre exemplu, în timp ce Parcul Ştiinţific şi Tehnologic din Oradea are co-finanţarea asigurată din fonduri europene, realizarea Campusului pentru învăţământ special din Oradea, o lucrare de 78 milioane lei, a fost începută fără a avea banii necesari. O parte vor fi asiguraţi din împrumutul CJ Bihor, dar pentru grosul lucrărilor Pásztor i-a cerut ajutor ministrului Marcel Boloş. Concret, după ce deja se lucra în şantier, CJ a depus documentaţia pentru ca investiţia să fie plătită de Ministerul Fondurilor Europene. "Se aşteaptă răspunsul oficial", a spus preşedintele CJ. 

Pandemia e de vină

Întrebat de BIHOREANUL dacă are nemulţumiri legate de faptul că Aeroportul Oradea nu are zboruri internaţionale sau de stadiul parcurilor industriale din judeţ – care nu au niciun investitor – Pásztor a dat răspunsuri indirecte, dând vina ba pe călătorii puţini, ba pe pandemie. 

"În legătură cu Aeroportul am făcut un terminal nou. Problematica zborurilor este una financiară. În cea mai bună perioadă am avut 221.000 de călători într-un an, cu bilete de 9-15 euro pe călătorie. Undeva limita este de 400.000 de călători (n.r. pentru profitabilitatea companiilor). Se poate şi cu mai puţin, depinde de cât bagi în această afacere. Prea puţin se putea oficial ajuta financiar (n.r. companiile aeriene) la acea vreme. Poate pandemia schimbă acest lucru, că suferă toată lumea", a spus Pásztor, adăugând că măsura Primăriei Oradea de a "pune pe masă" - cu aprobarea Comisiei Europene, în contextul pandemiei - a unui ajutor de 1 milion de euro pentru operatorii aerieni este una bună.  

Despre parcurile industriale din judeţ, Pásztor a spus că, în mod normal, dacă nu era pandemie, la Săcuieni ar fi fost firme care să lucreze pentru a produce diverse piese pentru a le livra ulterior către fabrica BMW din Debreţin. 

"Nu e îndestulător"

De asemenea, la final de mandat, Pásztor a spus că a învăţat că o majoritate simplă nu este de ajuns pentru a promova proiecte importante în CJ Bihor. Amintim că UDMR a decis în 2016 să se alieze cu PSD şi ALDE pentru a avea 18 consilieri vs. cei 17 ai PNL, deși cu liberalii ar fi putut forma o majoritate calificată, de două treimi. 

"Acest mandat a fost de patru ani şi jumătate. Din patru ani jumătate s-a stat doi ani şi un pic cu o majoritate de un consilier judeţean. Nu e îndestulător (n.r. - nu e destul), am învăţat. Foarte greu duci lucruri serioase. Aproximativ 13 luni s-a stat cu fifty-fifty, adică 17 la 17 consilieri (n.r. – alianţa PSD, UDMR şi ALDE vs. PNL) şi încă un an de zile, din punctul meu de vedere, în minoritate. Satisfacţia este că totuşi la următorul preşedinte îi dau în braţe 41 de lucrări, cu o sumă mare aferentă", a conchis UDMR-istul.