Nu mai puţin de şase liberali bihoreni, în frunte cu primarul Oradiei, Florin Birta, şi preşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan, s-au clasat anul trecut în top 10 al donatorilor pentru partide la nivel naţional.
De unde au avut banii vă spune BIHOREANUL, care a analizat veniturile şi cheltuielile principalelor formaţiuni în ultimul an electoral, 2020, făcând şi un clasament al "investiţiilor". Tot BIHOREANUL vă arată cât a plătit fiecare candidat şi partid pentru fiecare vot, dar şi un detaliu puţin cunoscut alegătorilor: cum se pot îmbogăţi politicienii din banii de la susţinători.
Bolojan cel darnic
Organizaţia Expert Forum, specializată în monitorizarea bugetelor partidelor, a publicat luna trecută un raport ce includea o informaţie surprinzătoare: după fiica mogulului Dan Voiculescu, Dana Voiculescu, care a contribuit cu 111.388 lei la finanţele Partidului Umanist Social-Liberal, primarul
liberal al Oradiei, Florin Birta, a fost anul trecut al doilea mare sponsor al formaţiunii sale, căreia i-a donat 110.000 lei.
Pe locul 5 s-a clasat Ilie Bolojan (foto), preşedintele CJ Bihor, cu 96.000 lei, iar pe 7 şi 8 alţi doi PNL-işti bihoreni, senatorul Gheorghe Carp (retras din Parlament primăvara aceasta pentru a conduce Spitalul Judeţean) şi deputatul Aurel Căuş, fiecare cu câte 57.000 lei. Informaţiile proveneau de la Autoritatea Electorală Permanentă, care verifică veniturile şi cheltuielile partidelor şi prin care acestea sunt finanţate de la bugetul de stat.
Îi cheltuieşti, dar îi primeşti
Potrivit Legii 334/2006 şi HG 10/2016, partidele şi candidaţii se finanţează din cotizaţii de la membri, donaţii de la firme şi cetăţeni (cele de peste 10 salarii minime brute putând fi făcute numai prin virament bancar), subvenţii de la stat (în funcţie de rezultatele din alegerile parlamentare) şi închirieri/vânzări ale unor active ori organizarea unor evenimente.
Prin mandatarii financiari, partidele şi candidaţii depun anual rapoarte de venituri şi cheltuieli, în anii electorali în 15 zile de la încheierea alegerilor, documentele fiind verificate apoi, în 60 zile, de AEP, care, dacă validează legalitatea lor, trebuie să le ramburseze cheltuielile în 90 zile.
Pentru a nu crea dezechilibre, legislaţia impune şi limitări. Nicio formaţiune nu poate primi într-un an donaţii peste 0,025% din bugetul de stat, iar subvenţiile pentru partide nu pot depăşi 0,04% din Produsul Intern Brut. În ce priveşte cheltuielile electorale, un aspirant la şefia unui Consiliu Judeţean nu poate depăşi limita de 460.000 lei, iar un pretendent la Parlament 60.000 lei.
4 sunt, de fapt, 6
BIHOREANUL a verificat rapoartele financiare înregistrate la AEP, aflând că, de fapt, în topul celor mai generoşi donatori la partide au fost anul trecut nu 4, ci 6 PNL-işti din Bihor. Deputatul Ioan Cupşa a donat şi el PNL tot 57.000 lei, iar senatorul Adrian Hatos 30.000 lei.
Cum şi-au permis dărnicia? "Toţi cei care am candidat pe o funcţie uninominală - primar, preşedinte de CJ, senator, deputat - am finanţat campania şi din donaţii de la susţinători. Nu am primit banii pentru că mă numesc Bolojan Ilie, ca persoană fizică", spune preşedintele PNL Bihor. Prin urmare, după ce AEP a decontat cheltuielile, toţi aleşii au donat, mai departe, filialei. Singura excepţie a fost deputatul Kiss, care îşi finanţase campania din împrumuturi, aşa că după ce AEP i-a rambursat banii, i-a folosit pentru a stinge datoriile.
Interesant, niciunul dintre candidaţii care au strâns donaţii şi apoi au donat banii partidului nu a consemnat tranzacţiile în declaraţiile de avere pe anul trecut. "Nu au fost venituri pe care să le fi încasat personal şi să rămână la noi", motivează primarul Birta.
Pe cont propriu
Rapoartele
de la AEP arată că în Bihor doar PNL a declarat donaţii, ceilalţi competitori acoperind cheltuielile electorale din surse proprii şi împrumuturi, recuperate ulterior prin decontare. "La locale am cheltuit 230.000 lei, peste 100.000 bani personali, restul dintr-o descoperire de card. Nu am apelat la donaţii pentru că e complicat, trebuie asumate de cel care le face şi nici nu am văzut sensul. Ştiam că dacă toate cheltuielile sunt legale, oricum recuperez banii de la AEP", spune Ioan Mang, fost candidat la şefia CJ Bihor.
La fel justifică şi Ioana Mihăilă (foto), fosta candidată USR-PLUS la Primăria Oradea (migrată luna trecută la REPER), şi preşedintele USR, Silviu Dehelean. "Nu am făcut campanie de strângere de fonduri. Am mers pe surse proprii şi împrumuturi pentru că a fost mai simplu", afirmă Dehelean. La parlamentare, doi candidaţi USR-PLUS Bihor, Adela Lile şi Andrei Acs, chiar au fost împrumutaţi de Mihăilă cu 35.000 lei, aceasta recuperând banii după decontarea de către AEP.
Bani primiţi, bani cheltuiţi
BIHOREANUL a întocmit un top al bugetelor fiecărui partid, atât pentru locale, cât şi pentru parlamentare, precum şi o analiză de tip cost-beneficii, pentru a afla cât a "costat" fiecare vot.
La localele din septembrie, PSD a fost pe primul loc, cu 809.410 lei adunaţi şi 781.236 lei cheltuiţi, obţinând 28 mandate de primar şi 6 de consilier judeţean. La 5.297 voturi primite de candidatul la Primăria Oradea, Emilian Pavel, randamentul a fost de 147,48 lei/vot, în timp ce pentru şefia CJ Bihor Ioan Mang a obţinut 37.743 voturi, un vot "costând" 20,69 lei.
Pe locul secund, PNL a avut venituri de 756.435 lei, din care a cheltuit 718.727 lei, adjudecându-şi 47 mandate de primar şi 22 de consilier judeţean. Pentru a-l face primar pe Florin Birta, cu 47.966 voturi, filiala a cheltuit 14,98 lei/vot, în timp ce investiţia pentru cele 156.211 voturi în urma cărora Ilie Bolojan a devenit şeful CJ Bihor a fost de 4,6 lei/vot, cel mai bun randament la locale, de altfel.
UDMR s-a clasat pe locul III, cu venituri de 325.008 lei şi cheltuieli de 324.116 lei, obţinând 21 mandate de primar şi 6 de consilier judeţean. În condiţiile în care candidatul la Primărie, Cseke Attila (foto), a primit 7.795 sufragii, rezultă că un vot a costat 41,69 lei, iar candidatul la şefia CJ, Szabó József, cu 39.928 lei, a înregistrat un raport de 8,13 lei/vot.
USR-PLUS a avut la dispoziţie 287.200 lei, din care a cheltuit 276.543 lei, fără să "scoată" niciun primar şi niciun consilier judeţean. Candidatul la Primăria Oradea, Ioana Mihăilă, a primit 2.078 voturi, aşadar un vot a costat 133,08 lei, în timp ce pentru şefia CJ Bihor Simona Bişboacă a adunat 3.901 sufragii, preţul unui vot fiind de 70,89 lei.
"Preţul" parlamentarelor
La parlamentare, din cele patru partide, două şi-au majorat bugetele, PSD şi USR-PLUS, în timp ce PNL şi UDMR le-au redus.
PSD a avut venituri de 959.000 lei, din care a cheltuit 948.949 lei, obţinând un mandat de senator şi două de deputat, ceea ce înseamnă că un vot pentru Senat a costat 27,25 lei, iar pentru Camera Deputaţilor 24,93 lei. La rându-i, USR-PLUS a pus la bătaie 342.000 lei, scoţând un mandat de deputat (29,97 lei/vot) şi niciunul de senator ("risipind" astfel 27,28 lei/vot).
PNL a adunat 347.500 lei, din care a cheltuit 344.073 lei, câştigând două mandate de senator şi trei de deputat, la "preţul" de 5,62 lei/vot şi respectiv 5,87 lei. UDMR a avut venituri de 300.500 lei şi cheltuieli de 295.838 lei, obţinând un mandat de senator şi două de deputat, ceea ce înseamnă că un vot a costat 21,42 lei la Senat şi 7,81 lei la Cameră.
Pe ce au dat banii
În ce priveşte structura cheltuielilor la locale, PSD Bihor a dat 120.090 lei pe propagandă radio, TV şi în presa scrisă, pentru cea online 308.144 lei, iar 222.074 lei pentru broşuri şi pliante, fără a cheltui niciun leu pentru cercetări sociologice/sondaje.
PNL a cheltuit 81.116 lei pentru reclamă în presa audio-vizuală şi tipărită, 197.446 lei pentru cea online, 60.420 lei pentru cercetări sociologice şi 233.380 lei pentru broşuri şi pliante.
UDMR a alocat pentru propaganda în presă 52.715 lei, pentru cea online 53.785 lei, pentru sondaje 25.000 lei şi pentru broşuri şi pliante 161.878 lei, iar USR-PLUS 48.327 lei pentru reclama din presa audio-vizuală şi scrisă, 96.723 lei pentru cea online, 0 lei pentru cercetări sociologice şi 101.434 pentru broşuri şi pliante.
Aşadar, doar PNL şi UDMR au fost interesate de cercetări sociologice, pe când PSD şi USR-PLUS, fără ele, au plătit cel mai scump fiecare vot. De văzut dacă vor repeta greşeala şi în 2024, an electoral total, cu alegeri locale, prezidenţiale şi parlamentare, dar şi în ce proporţie vor participa alegătorii. Cert e că, implicaţi sau indiferenţi, tot aceştia plătesc şi cheltuielile electorale...
DONAŢII ÎN BUZUNARE
Gaură în lege
Legislaţia privind finanţarea partidelor şi candidaţilor are o lacună uriaşă: nu are prevederi referitoare la destinaţia sumelor pe care AEP le rambursează celor care cheltuie bani din donaţii. Legea obligă doar la raportarea şi decontarea lor, la fel ca în cazul cheltuielilor acoperite din surse proprii sau împrumuturi, fără a împiedica beneficiarii să-şi reţină banii pentru ei şi fără a-i obliga să-i înapoieze donatorilor.
Concret, lacuna permitea ca PNL-iştii Florin Birta, Ilie Bolojan, Gheorghe Carp, Aurel Căuş, Ioan Cupşa şi Adrian Hatos să păstreze în propriile buzunare cei aproape 400.000 lei primiţi sub formă de donaţii în 2020, în loc să-i doneze partidului. "Legea trebuie schimbată substanţial", spune preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.