Promisiuni de la distanţă: Cum s-a derulat campania electorală în Bihor și ce promisiuni au făcut candidații

Campania pentru parlamentare a fost un coşmar pentru politicieni. Cum să ademenească alegătorii, cum să le transmită mesaje, dacă pandemia a limitat numărul participanţilor la reuniuni, atât în spaţii închise, cât şi deschise, iar frigul şi umezeala sunt duşmani la fel de redutabili precum indiferenţa românilor faţă de felul în care vor fi conduşi, dar şi neîncrederea în cei care vor să-i conducă?

BIHOREANUL vă arată cum au răspuns provocării candidaţii la parlamentare, vorbind mult despre pandemie, dar ocolind temele esenţiale, de la reforma constituţională şi instituţională la cea administrativ-teritorială şi fiscală.

Cu stângu-n dreptul

Campania a început pe 6 noiembrie cu un şoc: Guvernul şi-a dat autogol suspendând activitatea pieţelor din spaţii închise, aşa că, în loc să dezbată subiecte specifice alegerilor legislative, partidele au călărit nemulţumirile cauzate de situaţie. "Planul PNL pentru agricultură este distrugerea producţiei româneşti!", a lansat PSD linia de atac, croindu-şi toată campania pentru a demonstra că "Guvernul PNL al lui Iohannis şi Orban este mai periculos pentru români decât coronavirusul!".

Preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang, care a deschis lista pentru Camera Deputaţilor, a repetat afirmaţia de 12 ori în cele 30 de zile ale campaniei, purtate integral pe Facebook. De-a lungul ei, Mang nu doar că n-a pomenit nimic despre încălcarea promisiunilor făcute în 2016, dar nici n-a prezentat programul de acum. În schimb a postat zilnic despre închiderea pieţelor şi a şcolilor ori neputinţa guvernării de a opri răspândirea pandemiei ("10.000 de morţi din cauza infectării cu noul coronavirus! Acesta este bilanţul îngrozitor al guvernării Iohannis-Orban!").

În antiteză, a promis că, dacă PSD revine la putere, va trece la testarea Covid a tuturor românilor ("refuzată de Orban şi PNL") şi va reda "libertatea credinţei" (pentru că "niciodată drepturile credincioşilor nu au fost atât de batjocorite ca acum").

În rest, şeful PSD Bihor s-a ferit să spună ce legi va schimba ca deputat şi n-a enunţat promisiuni măsurabile, ci generalităţi: "Siguranţa unui trai mai bun înseamnă reducerea impozitării muncii şi creşterea veniturilor, înseamnă salarii şi pensii mai mari, înseamnă alocaţii pentru copii dublate şi sprijin pentru familiile active cu copii, înseamnă locuri de muncă şi creşterea investiţiilor publice!".

"Eroul" de la TV

Omologul său pentru Senat, Florian Bodog, a fost omniprezent nu doar pe Facebook, ci şi la TV şi radio. Pe de o parte, a pretins că ar fi unul dintre "eroii" din spitale, "în linia întâi în lupta împotriva Covid-19", pe de alta îşi anunţa zilnic susţinătorii că putea fi urmărit la Antena 3, RTV, Realitatea Plus şi Naţional FM.

Coordonator al Programului pe sănătate al PSD împreună cu Alexandru Rafila, Bodog nu l-a prezentat şi nu l-a explicat, trimiţând curioşii să-l citească pe site-ul partidului. În schimb, a amintit că a fost ministru şi a finanţat achiziţii de aparatură pentru Spitalul Judeţean şi pentru cel Municipal, ba chiar şi că i se datorează construirea noii UPU.

Tot el s-a remarcat prin teza că 1 milion de români, contacţi ai cazurilor depistate pozitiv, nu sunt lăsaţi de autorităţi să voteze. "Orban, lasă oamenii aflaţi în carantină să voteze! Nu încerca să le furi votul prin limitarea prezenţei la alegerile din 6 decembrie!", a clamat el. În ultimele zile de campanie, la fel ca Mang, Bodog a mobilizat electoratul PSD transmiţând că "pe 6 decembrie e mai riscant să stăm acasă şi să-i lăsăm pe Orban şi peneliştii lui să adâncească catastrofa actuală decât să ne protejăm şi să ieşim la vot".

La final de campanie, şeful PSD Bihor s-a declarat "mult mai optimist decât la început", spunând că mizează pe 25% din voturile bihorenilor, ceea ce ar garanta două mandate de senator (inclusiv pentru Alin Novac Iuhas) şi două de deputat (deci şi pentru candidata de import, Steluţa Cătăniciu).

Stăpânii internetului

Competitorii de la USR-PLUS au fost mai inventivi, mai ales că şi înainte de pandemie făceau politică tot pe internet. Deşi candidaţi ca Silviu Dehelean, Adela Lile (Camera Deputaţilor), Mihai Florea şi Andrei Acs (Senat) au fost prezenţi şi la evenimente "în teren", precum "ocuparea" podurilor cu cartoane purtând mesajele specifice ("Fără penali", "Fără hoţie", "Fără pensii speciale" etc), oamenii noi au dus grosul campaniei pe Facebook.

USR-iştii au postat cele "40 de angajamente" de pus în practică imediat ce ajung la Guvernare (transparenţă şi digitalizare în administraţie, 300 de parlamentari, alegeri de primari în două tururi, taxe 0 pe salariul minim etc), au organizat pe 3 decembrie "cel mai mare miting digital" desfăşurat vreodată în România, iar Dehelean chiar şi-a publicat numărul de telefon pentru a vorbi cu alegătorii. Din păcate, nu cu mare succes: într-o lună a primit doar vreo 10 apeluri.

Şeful USR Bihor s-a ferit de pronosticuri, dar nu şi-a ascuns dezamăgirea că a fost o campanie "fără sare şi piper, lipsită de discuţii despre temele importante: reformarea statului, revizuirea Constituţiei, reformarea CCR şi Avocatului Poporului".

"Echipa" lui Bolojan

Cu sloganul "Bihorul pe mâini bune şi la parlamentare", liberalii au dus o campanie mixtă, în care au combinat întâlnirile zilnice în teren (cele mai multe) cu postări pe Facebook ale candidaţilor.

Indiferent că au fost prezentate direct sau online, mesajele au fost unitare: candidaţii PNL alcătuiesc o "echipă" în care fiecare are rolul său. Deschizătorul listei pentru Senat, Gheorghe Carp, va "trage" pentru îmbunătăţirea legislaţiei în sănătate, iar secundul Adrian Hatos, pentru cea din educaţie, la fel ca nr. 1 pentru Deputăţie, Aurel Căuş, în timp ce Ioan Cupşa a pledat pentru revizuirea Constituţiei, reforma instituţională (începând cu CCR şi Avocatul Poporului) şi administrativ-teritorială, Florica Cherecheş pentru modernizarea învăţământului şi îmbunătăţirea asistenţei sociale, iar Cristian Buzlea pentru agricultură şi atragerea de fonduri UE.

Liberalii au organizat şi conferinţe de presă, în care liderul Ilie Bolojan şi-a îndemnat votanţii de la locale "să fie consecvenţi şi să voteze cu echipa de parlamentari a PNL", deoarece astfel votează nu doar pentru legi mai bune, ci şi "pentru proiectele judeţului Bihor".

Împreună, dar separat

Cel mai zgomotos candidat a fost, de departe, Viorel Cataramă, "senatorul" Pro România venit din Bucureşti, care şi-a promovat sloganul "Alege libertatea" prin toate comunele, clamând abolirea tuturor restricţiilor, relansarea afacerilor şi stimularea capitalului românesc. Conştient că altfel nu putea câştiga notorietate, Cataramă şi-a făcut reclamă masivă, atacând frontal partidele mari, PNL şi PSD, folosindu-se de imaginea unor reprezentanţi ai acestora, ca Ilie Bolojan şi Florian Bodog, pe care i-a numit "Laşii şi fricoşii Bihorului" fiindcă au refuzat "dezbaterea" cu el, până când Biroul Electoral Judeţean, iar apoi şi cel Central i-au interzis să mai procedeze astfel. Către finalul campaniei, Cataramă a apelat însă la altă găselniţă care a făcut lumea să vorbească despre el, oferind testări Covid gratuite la care a adunat sute de persoane.

Mai "ardelean", deschizătorul listei Pro România pentru Deputăţie, fostul prefect Claudiu Pop, a preferat o campanie centrată exclusiv pe chestiunile economice, promiţând facilităţi pentru firme şi venit minim pentru familii pe perioada pandemiei, cerând la schimb ca oamenii să voteze "oameni, nu partide".

Cine pe cine a tras în sus sau în jos dintre ei, asta au decis la urne bihorenii. Cert e că despre ce trebuie să facă viitorul Parlament şi viitorul Guvern vom auzi abia după alegeri: o Constituţie care să nu mai permită interpretări abuzive, instituţii mai puţine, un aparat bugetar restrâns şi administraţii locale care să nu mai stea cu mâna întinsă pentru a-şi procura banii pentru plata propriilor angajaţi...

LIPSIŢI DE MESAJE
Greu de auzit, greu de văzut

Ca de obicei, UDMR s-a deranjat prea puţin să comunice cu alegătorii majoritari, candidaţii la Senat (Cseke Attila şi Szabo Jozsef) şi Deputăţie (Szabo Odon şi Biro Rozalia) adresându-se aproape exclusiv etnicilor maghiari.

După eşecul de la locale, partidul fostului preşedinte Traian Băsescu, PMP, şi-a schimbat şefii locali, scoţându-i la înaintare pe fosta PNL-istă Lucia Varga (pentru Cameră) şi pe necunoscutul Radu Coste (Senat), niciunul dintre ei neavând însă oferte concrete.

Alte şase formaţiuni - Partidul Puterii Umaniste, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Ecologist Român, Partidul Noua Românie, Partidul România Mare şi Alianţa pentru Renaşterea Naţională - au depus liste de candidaţi, dar complet necunoscuţi, care n-au făcut eforturi de a se promova nici măcar gratis, pe Facebook.

Singurul candidat independent, Sebastian Duma, s-a plâns în schimb că nu a fost promovat de presă, fără să organizeze, însă, nici măcar o conferinţă de presă.