Papă tot! Consiliul Judeţean îşi bagă toate veniturile în salarii şi ia credite pentru investiţii

Consiliul Judeţean Bihor îşi va cheltui toate veniturile suplimentare pe care le va realiza în acest an pentru acoperirea unei "găuri" estimată la 12-13 milioane lei din bugetul de salarizare pentru cei peste 1.350 de angajaţi ai aparatului propriu şi ai instituţiilor subordonate.

În schimb, instituţia n-are bani să asigure co-finanţările unor investiţii precum noul terminal al Aeroportului Oradea şi dotarea noului Muzeu al Ţării Crişurilor, aşadar se pregăteşte să ia credite de până la 23 milioane lei.

"Gaură" în buget

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sandor, a vorbit, joi, într-o conferinţă de presă, despre "gaura" de "12-13 milioane lei" care există în bugetul de salarii pentru aparatul propriu şi instituţiile subordonate.

Şeful judeţului a spus că problemele financiare au fost cauzate de creşterile salariale cu 20% de anul acesta, respectiv cu 50% pentru personalul artistic de la Teatrul Regina Maria, Teatrul Szigligeti şi Filarmonica de Stat.

Drept urmare, CJ a bugetat salarii la DGASPC Bihor, care are circa 3.000 de angajaţi, doar până în luna octombrie, restul sumei pentru două luni ridicându-se la 9-10 milioane lei. Diferenţa până la 12-13 milioane lei sunt sume pentru instituţiile de cultură, care nici ele nu au asigurate salariile pe ultimele două luni ale anului.

Tot pe salarii!

Vizibil nemulţumit de faptul că presa a semnalat problemele financiare de la Consiliul Judeţean, Pásztor Sandor a afirmat că salariile vor fi plătite. "Suntem ferm convinşi că avem salariile în regulă pe acest an", a spus acesta.

Concret, şeful CJ a arătat că veniturile încasate în primele 7 luni ale anului le depăşesc pe cele estimate. "În primele 7 luni ale anului avem încasări cu 10 milioane în plus faţă de cât am prevăzut în buget. Calculând încasările programate pe următoarele 5 luni, în cea mai rea variantă, vom avea cel puţin 11 milioane în plus, care să acopere acest deficit", a spus Pásztor.

Întrebat, concret, dacă, în acest fel, se poate spune că CJ Bihor îşi va consuma toate veniturile excedentare pentru a plăti salarii, Pásztor a confirmat: "Până la nivelul asigurării salariilor, toate merg acolo. Dacă vor fi venituri peste acest nivel îi vom folosi în alte proiecte".

Organigrame "redesenate"

În aceeaşi conferinţă, Pásztor a spus că în următoarele două luni la Consiliul Judeţean se va elabora o nouă schemă de salarizare şi de personal, corelată cu Legea Salarizării Unice, intrată în vigoare luna aceasta.

"Practic, cu Legea asta ni se spune să ne descurcăm, să dăm salarii cum şi cât putem. Timp de două luni, vom merge mai departe pe schemele şi salariile actuale. În acest timp, aparatul Consiliului Judeţean va face o cântărire clară a situaţiei, redesenarea organigramelor şi eficientizarea unor direcţii", a spus preşedintele, adăugând că nu exclude după acest interval reduceri de personal.

În acest moment, CJ şi instituţiile subordonate au 3.354 angajaţi (167 persoane în aparatul propriu) şi circa 400 de posturi vacante. Cât despre angajările masive – de zeci de persoane – care s-au făcut în ultimul an, Pásztor a susţinut că acestea au fost necesare în diversele structuri subordonate.

Investiţii din… datorii

Întrebat de BIHOREANUL, Pásztor n-a putut să spună, în acest context, cât la sută din bugetul instituţiei merge pe investiţii în acest an. În schimb, a trebuit să admită că cea mai mare parte a resurselor se consumă, de fapt, pe salarii, iar pentru a putea asigura co-finanţarea proiectelor pe care le are în derulare, CJ Bihor va trebui să intre în datorii.

Deşi tema figura pe agenda conferinţei de presă, prşedintele a fost nevoit să confirme că, în perioada următoare, Consiliul Judeţean, prin Aeroportul Internaţional Oradea, va lua un credit de 3 milioane lei, pentru a asigura co-finanţarea de 2 milioane lei pentru acest an la construcţia noului terminal (care are alocate alte 8 milioane lei din fonduri guvernamentale), respectiv pentru a avea un "rest" de 1 un milion lei pentru începerea lucrărilor pe anul viitor.

De asemenea, Pásztor a mai recunoscut că instituţia a început deja discuţiile pentru contractarea încă unui credit, de tip revolving, în valoare de 20 milioane lei, pentru a avea în perioada următoare mereu posibilitatea de a scoate bani pentru co-finanţările celorlalte proiecte, precum Drumul Apuseni, unde co-finanţarea va ajunge la 2 milioane euro în patru ani, proiectul dotarea noului sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, proiect de 5,5 milioane euro şi co-finanţare de 5-6%, respectiv co-finanţări pentru proiecte RO-HU.