URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
09 Mai 2014, 07:44

Pásztor Sándor, secretar de stat în Ministerul Mediului, anunţă că s-au deblocat proiectele hidrotehnice pentru Bihor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

După ce a condus, întâi ca director executiv şi apoi ca director tehnic, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, orădeanul Pásztor Sándor s-a mutat la Bucureşti pe o funcţie mai mare. Numit de o lună secretar de stat la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură al Ministerului Mediului, Pásztor şi-a propus să îşi folosească experienţa în problemele hidrografice din întreaga ţară.

Nu uită, însă, nici de proiectele hidrotehnice ale Bihorului, începute şi blocate din lipsă de bani. Ba chiar spune că în două luni vor reporni lucrările pe malul stâng al Crişului Repede, în centrul Oradiei, şi chiar mai repede cele de întubare a pârâului Paris.

Statul nu are bani

- Ce v-a recomandat pentru a ocupa poziţia de secretar de stat în Ministerul Mediului?

- Am absolvit în 1992 Facultatea de Hidrotehnică din Timişoara, de atunci m-am angajat ca inginer stagiar şi am exercitat doar această meserie.

- Care este misiunea dv. la Bucureşti?

- Răspund de gospodărirea şi managementul apelor, de piscicultură şi de o parte legislativă, pentru că săptămânal se pun întrebări în Parlament pe această ramură. De asemenea, lucrez la strategia Dunării, la cea de navigaţie, de respectare a standardelor europene, care par simple din Strasbourg, dar nu şi din Calafat. De exemplu, Germania şi Austria vor ca noi să nu mai construim hidrocentrale pe Dunăre. Până în anii '60 au construit aproximativ 55 de hidrocentrale pe partea superioară a Dunării, iar acum ne cer nouă să respectăm natura, aşa că trebuie să negociem. Ca o glumă vă spun: un reporter din Secuime m-a întrebat de ce este bine pentru ei că am ajuns eu la Bucureşti. Am răspuns că, de când sunt eu secretar de stat, inundaţiile sunt în Teleorman. (râde).

- Care e motivul care a făcut ca în ultimii doi ani Ministerul să nu aloce fonduri pentru lucrările de ape din Oradea şi din Bihor?

- Investiţiile sunt suportate mai puţin din buget, pentru că statul nu este capabil să le susţină. Dar există fonduri extrabugetare, cum sunt cele de la Banca de Dezvoltare Europeană sau de la Fondul de Mediu, din care, pe vremea când eram director al ABA Crişuri, am reuşit să facem malurile Crişului. În ultimii doi ani nu s-a reuşit atragerea banilor nici din buget, nici din fonduri europene.

Leacuri pentru pârâuri

- Veţi putea reporni lucrările pentru consolidarea malului stâng al Crişului în zona Independenţei, ca să nu mai ţină parcarea subterană în aşteptare?

- Am speranţa că repornim lucrarea în două luni. Suntem în discuţii pentru a aloca banii necesari din bugetul Ministerului.

- Oradea are vechi probleme cu deversările canalizării menajere în pârâurile Paris şi Peţa. Cum pot fi acestea rezolvate?

- Pornim proiectul pârâului Paris cu fonduri externe, apoi urmează licitaţiile. Acest pârâu poluează Crişul Repede şi avem un proiect deştept, făcut cu domnul primar acum doi ani, pentru remedierea problemei. În paralel cu reabilitarea pârâului de către Apele Române, Primăria va construi sub întubare un canal colector prin care Compania de Apă va devia apele menajere. La Peţa discutăm despre funcţionarea defectuoasă a sistemului de canalizare, acolo CAO trebuie să-şi pună la punct reţeaua.

- Ce obiective de investiţii mai aveţi în Oradea şi Bihor?

- Este foarte important barajul de la Corbeşti, care ar proteja zona Dobreşti, singura cu inundabilitate mai serioasă în Bihor, iar anul acesta se vor relua lucrările începute de trei ani. Va fi un baraj de 28 de metri înălţime, cu 1,2 milioane metri cubi de apă reţinuţi în caz de ploi abundente, pentru prevenirea inundaţiilor. Însă coroana lucrărilor hidrotehnice în Bihor ar fi Barajul Leşu. Din anii '90 acesta are infiltraţii serioase şi este penibil că nu reuşim să-l reparăm. Încercăm să prindem un program european, pentru că sunt în această situaţie 5-6 baraje mari din România.

Feriţi de inundaţii

- Sudul ţării a fost inundat recent, iar în unele judeţe au apărut şi alunecări de teren. Cu ce au greşit autorităţile locale în situaţia în care au fost, mai ales, locuitorii din Teleorman?

- Nu pot da vina pe autorităţile locale. La noi, în vest, a început construirea digurilor la sfârşitul secolului XIX, dar în sud nu este aşa. Foarte multe zone sunt neîndiguite şi parcă există altă concepţie acolo. În Beiu, în 2005 au mai fost inundaţii fix în această localitate. Atunci au făcut dig pe o parte a apei, iar acum au fost inundate casele pe cealaltă parte. Dar problema se va rezolva, pentru că s-au aprobat bani pentru dig. Adevărul e că România nu are banii pentru apărarea contra inundaţiilor. Intervenim de fiecare dată punctual, unde sunt probleme.

- Ce riscuri de inundaţii există în Bihor?

- Crişul Negru poate face probleme, în situaţii extreme, dar zona cu cel mai mare risc este Corbeşti-Dobreşti-Topa, unde facem barajul. Este o zonă cu multe precipitaţii şi valea Topa e abruptă, cu pante mari. S-a schimbat concepţia şi nu mai ridicăm diguri, că doar creştem viteza viiturii, ci încercăm să-i facem loc apei. Aşa se face şi în Ungaria, dar problema este că noi nu avem legislaţia să facem aceste "holdere" pe pământul oamenilor, ca să aibă loc apele până trec viiturile. În Ungaria, dacă stă apa pe pământul cuiva mai mult de 40 de zile, statul îl despăgubeşte pe proprietar.

- Cum stă Oradea, în comparaţie cu alte oraşe, din perspectiva amenajărilor hidrotehnice?

- În principiu, Bazinul Crişuri este bine amenajat în întregime. Niciodată nu o să zic că nu vor fi inundaţii, dar avem şansa să scăpăm cu foarte puţine probleme, comparativ cu alte părţi ale ţării, unde mai este mult de lucru pentru a ajunge la nivelul nostru.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
6 Comentarii
@tontoreanca pupincurista
Caratorii de valiza ai lui kiss shany. A luat ghirila o pauza a inceput tontoreanca cu pupincurismul la adresa hudemeristilor.
Postat 09 Mai 2014, 19:27 de com
Banii pt Universitate
Mai intreaba-l inca odata si cu tupeul caracteristic e in stare sa spuna ca si banii pt investitiile de la Universitate i-a trimis ieri, tot el (aprox. 8 milioane de euro).
Postat 09 Mai 2014, 18:47 de @tontoreanca
asta n-a fost in stare sa faca nimic cu un parau in Oradea
udemeristul, n-a fost in stare in Oradea sa rezolve problema paraului Paris ! acum se lauda cu ce fac altii.
Postat 09 Mai 2014, 18:11 de nail
primar impotent!!
A trebuit sa iasa PNL de la guvernare ca centrul Oradiei sa nu mai arate ca bombardat. Bravo PSD, PNL si Bolojan!
Postat 09 Mai 2014, 12:00 de AB
jumate
Si la Beius cand continuati proiectul, doar dupa ce vine o inundatie si strica to ce s-a facut?
Postat 09 Mai 2014, 10:51 de jumate
Dacă nu ajungea Pasztor la București rămâneam blocați !?!
Așa însă, avem în capitală pe unul care ne anunță cum e cu hidrologia, cu câteva minute înainte de a apare Ponta la televizor, ca să ne vorbească despre cizmele Armani ale lui Dragnea !?!
Postat 09 Mai 2014, 08:17 de Carp III
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON