Când trec prin centrul Oradiei, unii localnici oftează adânc. În ultimii ani, Primăria a comandat mai multe lucrări de reamenajare, iar rezultatele sunt intens disputate.
Pornind din Piaţa Unirii, cu staţia de tramvai poreclită "conservă" şi stâlpii de electricitate de pe strada Independenţei care aduc a spânzurători, continuând cu podul Sfântul Ladislau, cu terasele apărute pe Criş şi cu malurile râului, reamenajările îi determină pe unii orădeni şi specialişti să afirme că oraşul nu are o strategie arhitecturală plăcută şi coerentă.
"Sunt urâte!"
Artist care a realizat lucrări de grafică, pictură, fotografie, icoane şi caricaturi, muzeograful Ovidiu Pascu (foto) este un observator discret al realităţii din jurul său. Recent, însă, a răbufnit pe Facebook, postând mai multe poze cu mostre de "arhitectură genială" din centrul Oradiei. Amenajări pe care le contestă.
Prima ţintă vizată a fost cea mai nouă terasă, Dock Bistro & Bar, din capătul podului Sfântul Ladislau, pe care a botezat-o "terasa (sm)art nouveau", pentru a sublinia că este în contradicţie cu stilul arhitectural care a adus faimă oraşului. Ovi n-a iertat nici staţia de tramvai din Piaţa Unirii, dată în folosinţă în 2016 şi de-atunci criticată de o parte a orădenilor, nici promenada de pe malul stâng al Crişului, încă în lucru. "Evident că nu-mi plac. Sunt urâte!", spune artistul.
Ca nuca în perete
Pascu afirmă că îl deranjează formele geometrice ample ale acestor construcţii, menite să ascundă arhitectura oraşului, în loc să o pună în evidenţă, dar şi feroneria reliefată şi de culoare închisă, în totală disonanţă cu pastelul de pe faţadele centrale.
"Din cauza terasei Dock, nu se mai vede clădirea superbă din spatele ei. Cutia neagră din staţia de tramvai n-are nicio legătură cu Piaţa Unirii şi zici că e sediu de pompe funebre. Pe mal, pietrele alunecă atunci când sunt ude. Feroneria nu mai zic cum arată, ca nuca în perete", zice Ovi, provocat de BIHOREANUL.
Şi ca el cred şi alţii. Postările de pe Facebook ale artistului au atras zeci de comentarii ale orădenilor care reclamă că amenajările moderne strică centrul oraşului. Iar de-a lungul ultimilor ani, mulţi alţii au comentat în acelaşi ton pe reţeaua de socializare, noul "for" local de dezbatere.
Gavriş a dat tonul
Controversele au apărut odată cu reamenajarea Pieţei Unirii, proiectul arhitectului Horia Gavriş (foto) atrăgând critici de la început, mulţi orădeni, specialişti sau nu, reclamând dalele de culoare albă, staţia de tramvai ce obturează priveliştea între pieţele Unirii şi Ferdinand şi care, în loc să fie discretă, e ditamai construcţia, ori stâlpii uriaşi de electricitate din strada Independenţei, porecliţi "spânzurători".
Opţiunea arhitectului pentru feronerie în forme geometrice ample şi întunecoase, în gri antracit, a influenţat şi proiecte ulterioare. Stâlpii de iluminat de pe podul Sfântul Ladislau au forme rigide şi sunt închişi la culoare şi ei, terasa Dock la fel, iar promenada de pe malul stâng al Crişului are balustradele tot mari şi negre.
După cum BIHOREANUL a scris recent, proiectul terasei a fost modificat radical după ce iniţial Primăria anunţase că va amenaja o zonă de promenadă, dar la cererea investitorului, Lotus Center, s-a ridicat localul pe structură metalică, în nuanţe de gri antracit. "Am încercat să asigur o unitate cu Piaţa Unirii", îşi explica alegerea arhitectul Daniel Bocuţ. Aceleaşi forme geometrice şi acelaşi gri închis se găsesc şi la celelalte terase de pe Criş, Crinul Alb şi Spoon. Ca şi cum cineva ar monta nişte cuburi prefabricate pe malurile râului...
Greşeala trebuie reparată
Nu doar orădenii de rând contestă deciziile Primăriei. "Trebuie să recunoaştem că staţia de tramvai şi stâlpii de pe Independenţei sunt un rateu. Nu e o tragedie să admiţi că ai făcut o greşeală, important este să o remediezi", spune arhitectul Cristian Puşcaş (foto). La fel, nu-i place că acelaşi stil de feronerie este multiplicat în toată zona centrală: "Nu susţin această unitate".
Când a iniţiat această modă, Horia Gavriş s-a inspirat din modelul geometric creat de József Vagó, un arhitect proeminent al stilului Art Nouveau, care a lăsat moştenire ansamblul urban de-a lungul trotuarului aflat vizavi de Primărie, pe malul stâng al Crişului, ce cuprinde balustrada din fier cu model în forma literei "M". Ignorat de mulţi orădeni, vechiul ansamblu este unic în Europa şi a fost o dovadă a avangardismului arhitectului.
Reproducerea lui nu era posibilă, pentru că planul urbanistic general al Oradiei interzice mimetismul. Astfel, arhitecţii sunt obligaţi să fie originali şi să creeze un stil nou. Iar rezultatul, după cum se vede, nu este pe placul tuturor...
Lipsă de viziune
Unul dintre specialiştii stilului Art Nouveau, Ramona Novicov (foto) susţine că aceste nemulţumiri au apărut pentru că centrul Oradiei duce lipsă de o strategie coerentă. "Problema principală este lipsa de viziune. Avem un centru peticit, în care fiecare soluţie a fost mai proastă decât precedenta", zice criticul de artă.
În opinia ei, bâlbele au început înainte de refacerea Pieţei Unirii, mai precis de la reabilitarea promenadei de pe malul drept al Crişului, în aval de Podul Sf. Ladislau. "Este o lucrare ultra-mediocră, care a dovedit lipsă de gândire urbanistică. Spre Decebal s-a devalorizat modelul lui Vagó prin multiplicare, iar vizavi de Primărie s-au pus acele blocuri albe din beton cu panseluţe. Un provincialism greu de explicat", spune Novicov.
Trendul a fost păstrat şi oricine priveşte azi de pe podul Ladislau spre Criş are parte de o privelişte greu de explicat: pe stânga vede o promenadă în alb şi negru, cu balustrade parcă industriale, iar pe dreapta una în cărămiziu şi alb murdar, în ton rural. "Pe malul stâng, conceptul modern pare excesiv de auster. E un coridor negru care blochează viziunea spre Criş. Mobilierul urban trebuie să-ţi permită să vezi râul", explică Novicov.
Deranjată că malurile Crişului au ajuns nişte locuri unde Primăria pare să epuizeze stocurile firmelor de construcţii, specialista spune că municipalitatea nu greşea dacă opta pentru materiale naturale, lemn şi piatră. "Nu ştiu de ce ne temem de natură".
Nici aşa, nici aşa...
Arhitectul şef al Oradiei, Radu Fortiş (foto), afirmă însă că nu e obligatoriu ca arhitecţii să propună soluţii care să continue conceptul din Piaţa Unirii. "Există unitate şi în diversitate", zice el.
Cât despre lucrările deja amenajate, Fortiş refuză să se pronunţe, pe motiv că la avizarea lor nu lucra în Primărie. "Lucrurile sunt relative, propunerile se discută în Comisia Municipală de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului, iar apoi în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, unde se dă avizul final". Aşadar, nu doar Primăria răspunde de aspectul centrului, ci şi profesioniştii din cele două foruri.
O soluţie pentru oprirea controverselor ar fi ca proiectele privind aspectul oraşului să nu fie dezbătute doar de specialişti, ci şi cu localnicii. Astfel, aceştia ar putea afla şi argumentele tehnice care fundamentează deciziile şi ar putea, la rându-le, să-şi spună părerea. Până la urmă, oraşul este întâi al orădenilor, apoi al urbaniştilor şi arhitecţilor...
MAREA PROVOCARE
Soluţii pentru Piaţa Independenţei
Primăria mai are de rezolvat o dilemă de urbanism: cum să arate piaţeta aflată peste parcarea subterană din strada Independenţei. Pentru identificarea unei soluţii, a lansat un concurs internaţional, dar contestat de Ordinul Arhitecţilor din România, care pretinde că procedura nu asigură egalitatea participanţilor şi îi văduveşte de informaţii esenţiale, precum valoarea investiţiei ori studii topo, geotehnice şi istorice. Primăria nu renunţă la concurs, dar i-a prelungit termenul, până pe 24 iulie.
Ramona Novicov crede că zona va trebui să fie una verde. "Trebuie să fie o deschidere către coridorul Crişului, un plămân verde care să intre în dialog cu malul drept", consideră specialista.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.