Luni, 28 iunie, directorul general al Băiţa Bihor SA, Maria Trip, împreună cu cei 70 de angajaţi ai companiei, intră în a 14-a zi de protest faţă de refuzul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) de a elibera un permis de exploatare pentru cariera de calcar de la suprafaţă, fără de care nu pot să-şi continue activitatea.
"Nu cedăm", a declarat Trip BIHOREANULUI, care a vizitat-o în "cuptorul" de piatră unde s-a autoexilat şi unde, după cum a anunţat vineri prefectul judeţului, în această săptămână va face "o inspecţie" însuşi şeful ANRM, Daniel Grigoriu-Norocel.
Protest "în corzi"
Protestul a început pe 15 iunie, când Maria Trip, directorul general al Băiţa Bihor SA, s-a izolat în cariera de calcar, legându-se în corzi de stâncile din care utilajele minerilor nu mai pot "muşca" de aproape 3 ani. Motivul? Le lipseşte permisul de exploatare din partea ANRM, document care se eliberează anual în baza unui dosar stufos, cu acorduri şi avize de la o serie de instituţii, despre care Trip spune că le deţine.
Situaţia e stranie întrucât firma are între acţionari şi statul, cu 6%. În plus, societatea nu are nicio datorie către buget şi este profitabilă, având peste 400 de clienţi, certificări internaţionale pentru produse ecologice şi trei mărci ȋnregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
"Nu cedăm"
Directoarei i se alătură zilnic şi o parte dintre angajaţi, majoritatea foşti ortaci care înainte au lucrat în minele din subteran, îngrijoraţi că, dacă firma rămâne fără activitate, se vor trezi fără slujbe într-o zonă în care acestea sunt aproape inexistente. "Unii sunt în grevă japoneză, pentru că lucrează în fabrică. Trebuie să onorăm comenzile", explică Trip motivul.
Protestatarii rămân în carieră şi peste noapte, dorm şi se odihnesc în barăci şi rulote (foto), se spală cu apă adusă din pârâu şi mănâncă ce le aduc colegii şi rudele.
"De cedat, nu cedăm. Am plătit taxe şi impozite de 5 milioane de euro fără să cerem nicio facilitate fiscală vreodată. În schimb, ce am primit? Refuzul unor funcţionari ai ANRM şi ai Ministerului Economiei de a ne acorda dreptul la muncă. Să vină să vadă ce e aici, să ne spună de ce nu ne lasă să muncim!", zice directoarea, hotărâtă să intre în greva foamei dacă nu va primi dreptul să-şi continue activitatea.
Vine inspecţia
Solicitat de BIHOREANUL să argumenteze refuzul de a elibera permisul de exploatare, preşedintele ANRM, Daniel Grigoriu-Norocel (foto), a transmis vineri, 25 iunie, că "nu sunt întrunite condiţiile de legalitate" prevăzute de normele ce guvernează activitatea de minerit. Fără însă a le indica şi, culmea, după ce ANRM a emis documentul din 2015 până în 2018, pentru acelaşi perimetru minier şi aceeaşi resursă.
"Înţelegem situaţia, dar mai presus de orice diferend mediatic trebuie să primeze respectarea legii. Legea e una şi aceeaşi pentru toată lumea", scrie în răspunsul preşedintelui ANRM, care se declară îngrijorat de situaţia personalului firmei, dar precizează că "acţiunile de forţă nu sunt o modalitate de rezolvare a situaţiei". "Doar prin dialog, dovedit în mod constant de ANRM, situaţia poate fi rezolvată", a transmis Grigoriu-Norocel.
Dialogul ar putea avea loc în această săptămână, după cum scrie într-o altă informare, transmisă de prefectul Dumitru Ţiplea, căruia BIHOREANUL i-a cerut să comunice măsurile întreprinse de Prefectură pentru detensionarea situaţiei de la Băiţa. Potrivit lui Ţiplea, instituţia a făcut demersuri pentru organizarea unei întâlniri între reprezentanţii ANRM şi ai Băiţa Bihor, iar preşedintele Agenţiei a confirmat că va fi prezent în această săptămână pentru "o inspecţie în teren la exploataţia de la Băiţa".
Rămâne de văzut dacă vizita va avea rezultat sau protestatarii vor rămâne... în corzi.
ISTORIE CU PROTESTE
Privatizare pentru restructuraţi
Băiţa Bihor SA a fost înfiinţată prin decizia Ministerului Economiei în 2005, având ca acţionari statul prin intermediul societăţii Băiţa SA (fostă filială a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest) şi 390 persoane fizice, salariaţii de atunci ai societăţii de stat. Scopul a fost pe de o parte dezvoltarea unor activităţi noi care să nu depindă de subvenţii (a căror plată urma să înceteze în 2008, după aderarea la UE), iar pe de alta ca noua firmă să preia personalul disponibilizat de societatea de stat.
Terenul pe care se află cariera de calcar a intrat în proprietatea firmei private Băiţa Bihor SA în 2013, în urma unor procese cu Marmocalc Vaşcău, care din anul 2000 voia să exploateze calcar în perimetrul minier, în final renunţând în favoarea firmei conduse de Maria Trip.
Începând din 2006 şi până în 2015, Băiţa Bihor SA a exploatat calcar în baza licenţei de exploatare 999/1999 al cărei titular era firma de stat Băiţa SA, cu care a încheiat un contract de asociere. În 2015, însă, cea din urmă a cerut în instanţă anularea actului, ca nelegal, procesul nefiind încă finalizat.
Rămaşi fără cadrul legal pentru exploatarea calcarului, angajaţii Băiţa SA şi Băiţa Bihor SA s-au blocat în vara anului 2015 în subteran. Atunci protestul a durat 8 zile, fiind oprit după ce Ministerul Economiei a promis că va găsi soluţii pentru ca şi firma privată să-şi poată continua activitatea.
Aşa s-a ajuns ca până în 2018 aceasta să primească permise anuale de exploatare, formă de autorizare despre care preşedintele ANRM de acum susţine că nu ar fi legală, fiind eliberată fără acordul titularului licenţei, adică firma de stat.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.