RER Vest şi Primăria Oradea au premiat, miercuri seară, asociaţia din Oradea care a avut cele mai bune rezultate în cadrul proiectului pilot de colectare a deşeurilor pe trei fracţii, inclusiv deşeuri biodegradabile, în care sunt cuprinse 106 asociaţii de proprietari din mai multe zone ale oraşului și respectiv 12.000 de orădeni.
Scutiți de plată
Asociaţia de proprietari Apateului 4, cu două scări și reprezentantă de preşedintele Victor Lupu, va fi scutită de plata serviciului de salubritate timp de un an. Proiectul pilot va continua şi în 2019, sacii din hârtie împărţiţi asociaţiilor din program pentru colectarea deşeurilor biodegradabile urmând să fie înlocuiţi cu unii tot din material biodegradabil.
Asociaţia Apateului 4 a fost pe locul 1 în clasamentul întocmit de operatorul de salubritate din Oradea, RER Vest, deoarece, din totalul de 4.124 de kilograme de deşeuri colectate de RER din ţarcul asociaţiei, în prima perioadă a programului pilot, adică din august până în decembrie 2018, 897 de kilograme (21,7%) au reprezentat fracţia uscată (hârtii, cartoane, pet-uri), 1.668 kg (40,4%) deşeurile biodegradabile şi doar 1.559 kilograme fracţie umedă, adică 37,8%.
În top 10 s-au mai aflat, în ordine, şi asociaţiile Apateului 16, Leonardo DaVinci PB91, Leonardo 5, Apateului 2, 70 Teiana, Leonardo DaVinci 24B, Cuibul de Barză, Armatei Române 14 şi Apateului 22.
Primele luni: 29% biodegradabil
Topul a fost anunţat de către Zoltán Pálhegyi, director general economic-marketing al RER, în cadrul unei întâlniri cu câteva zeci de reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari implicate în programul pilot de colectare pe trei fracţii în Oradea. Întâlnirea s-a desfăşurat în sala mare a Primăriei, la ea participând şi viceprimarul Florin Birta.
În cadrul acesteia, Pálhegyi a prezentat rezultatele primelor luni ale programului pilot de colectare în trei fracţii, care sunt promițătoare.
Astfel, din august până în decembrie, în cadrul proiectului pilot, deşeurile reziduale colectate au scăzut la procentul de 45% din total, cele biodegradabile au reprezentat 29% din total, iar fracţia uscată 26%.
Înainte de implementarea proiectului pilot, colectarea pe două fracţii arăta în felul următor: 74% fracţia umedă, respectiv 26% fracţia uscată, reciclabilă.
Totodată, coordonatorii programului au constatat că gradul de contaminare a deşeurilor biodegradabile a fost destul de mare, între 25 şi 40% din cauză că s-au aruncat şi alte tipuri de deşeuri în containerele bio. Totodată, s-a constatat că respectivele containere, de 1,1 metri cubi, sunt prea mari pentru fracţia bio.
Din 2020, pentru toți
În cadrul întâlnirii, atât viceprimarul Florin Birta cât şi directorul RER Vest, Zoltán Pálhegyi, le-au spus reprezentanţilor asociaţiilor că programul pilot va continua şi în 2019. De asemenea, cum mai mulţi preşedinţi s-au plâns de rezistenţa mică a sacilor pe hârtie pe care-i primeau pentru colectarea deşeurilor biodegradabile, RER şi municipalitatea vor achiziţiona altfel de saci, unii biodegradabili la rândul lor, în acest scop.
De asemenea, viceprimarul Florin Birta le-a amintit preşedinţilor de asociaţii că va urma o licitaţie pentru desemnarea operatorului care va răspunde de salubritate în Oradea din 2020 şi a precizat că, din acel an, cel mai probabil colectarea pe trei fracţii va fi introdusă ca obligatorie în tot oraşul. În plus, ar urma să fie stabilite şi unele sancţiuni pentru asociaţiile care nu vor colecta selectiv.
"În fiecare an suntem penalizaţi fiindcă nu ne încardăm în ţintele în ceea ce priveşte colectarea selectivă. După calculele noaste, anul acesta va trebui să plătim 700.000 lei, pe care-i dăm tot din banii orădenilor. De la 1 ianuarie s-a introdus şi o nouă taxă, pe economia circulară, iar cu cât depozităm mai mult la haldă cu atât plătim mai mult. Singura variantă este să încercăm să colectăm selectiv cât mai mult", a precizat acesta.
Tot în aceeaşi întâlnire, preşedinţii de asociaţii au fost invitaţi să-şi spună părerile despre programul pilot. Aceştia îl consideră o iniţiativă bună, însă au avut de prezentat şi nemulţumiri, cum ar fi persoanele care reuşesc să intre în ţarcuri şi cotrobăie prin gunoaie, sacii de hârtie prea puţin rezistenţi, amplasarea proastă a unora dintre ţarcuri şi altele.
Citește și:
Rămâne cum am stabilit! RER Vest continuă adunarea biodeşeurilor
.jpg "Oradea ieri, Oradea azi: Cum a fost construit ansamblul de blocuri din Calea Averescu (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.