Noul preşedinte al Ordinului Arhitecţilor Bihor, Cosmin Falub: "Oradea este un muzeu în aer liber"

La doar 35 de ani, Cosmin Falub a fost ales, în luna mai, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Bihor, unul din meritele sale fiind, după cum el însuşi spune, faptul că de patru ani se implică serios şi constant în bunul mers al organizaţiei.

Tânărul îşi doreşte ca organizaţia pe care o conduce să dea tonul unei maniere corecte de a face arhitectură în Oradea, oraş în care cea mai mare problemă din acest punct de vedere o reprezintă clădirile cu faţade nerenovate, care nu lasă să se vadă frumuseţea oraşului...

"Îngerii păzitori ai oraşului"

- Ce experienţă aveţi ca arhitect? Pe ce proiecte v-aţi pus semnătura?

- După ce am absolvit facultatea, în 2007, am fost aproape doi ani consilier al secretarului de stat Horea Irimia, la Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice. M-am întors din Bucureşti cu dorinţa de a face o arhitectură de calitate şi am avut norocul unor lucrări pe fonduri europene - pensiuni, o tabără de copii - care îmi plac pentru că trebuie să respecte întocmai proiectul. Am făcut şi proiecte de locuinţe, care mi se par mai grele, pentru că trebuie să mulţumeşti fiecare membru al familiei.

- Cum se implică arhitecţii în proiectele urbanistice ale oraşului, mai cu seamă că Oradea are un inginer pe post de arhitect-şef?

- Am avut expoziţii prin care am subliniat exemplele bune, dar şi intervenţiile brutale, pentru că vrem să îndrumăm spre calitate. Colaborăm foarte bine cu Primăria şi am participat la toate consultările pentru Planul Urbanistic General al oraşului. De asemenea, arhitecţii sunt prezenţi, voluntar şi neremunerat, în comisiile municipale de urbanism şi amenajare a teritoriului. Dramatic spus, suntem îngerii păzitori ai oraşului.

- Din punct de vedere arhitectural, care sunt problemele oraşului?

- Cea mai mare e cea a faţadelor nereabilitate. Dar să nu ne mirăm că omul nu pune mâna pentru o faţadă nereabilitată când nici nu-şi mătură în faţa casei.

- Dvs. personal, ce vă place şi ce nu în urbanistica orădeană?

- Îmi place că în sfârşit apar acele proiecte despre care nu am crezut că le vom vedea, cum este Piaţa Rogerius ori parcarea supraterană. Îmi place că se dă mai mult teren pietonului. Nu-mi place turbogiraţia şi că toată Calea Borşului se descarcă în oraş.

Corso, după "chipul" orădenilor

- Cum ar trebui să arate Corso-ul orădean?

- E foarte greu să stabileşti asta, pentru că el suferă transformare în fiecare zi şi asta e bine. Este ca un organism viu, care preia pulsul oraşului. Dacă cineva încearcă să deschidă ceva ce nu doreşte comunitatea, acea afacere nu va avea succes.

- Care credeţi că este soluţia pentru proprietarii de clădiri-monument care nu vor să le reabiliteze?

- Noi nu putem fi de o parte sau alta, pentru că interesul nostru este să se reabiliteze clădirea. Stăm la discuţii cu proprietarii, îi facem să înţeleagă că aceste clădiri pot să ajungă şi la probleme de structură...

- Dar pentru aceia care le modifică după bunul plac? Aveţi în atenţie aceste distrugeri?

- De fiecare dată când observăm distrugeri, sesizăm organele abilitate, dar Ordinul nu este un organ de control. Putem să arătăm cu degetul, dar nu putem să-l obligăm pe beneficiar. Din păcate, oamenii nu conştientizează că polistirenul nu are ce căuta pe un monument, că atunci când îţi refaţadizezi o clădire ai nevoie de un arhitect şi că în centru există o paletă de culori dedicată.

- Cum consideraţi că ar trebui să arate centrul Oradiei? Ce tipuri de construcţii se potrivesc aici?

- Ultimele proiecte prezentate de municipalitate, parcarea din Independenţei şi Piaţa Unirii, sunt în opinia mea proiecte de arhitectură nouă care completează foarte bine oraşul. Foarte important în arhitectură este să înţelegi locul.

Cetatea, simbolul oraşului

- Ce părere aveţi despre proiectul de amenajare a Pieţei Unirii?

- Oradea avea nevoie de o schimbare şi îmi place că prin proiectul propus s-a dat pietonului libertate de deplasare. De asemenea, proiectul întăreşte noţiunea de piaţă. Azi, dacă mergem pe lângă Palatul Vulturul Negru nu avem cum să-l privim, nu avem perspectivă.

- Cum ar trebui să arate spaţiile verzi ale oraşului? Ce amenajări de eco-arhitectură aţi face în oraş?

- Şi aceste proiecte trebuie să se potrivească locului. Exemple bune sunt pe malul Crişului, unde există o alternanţă între amenajări şi natural. Mi-ar plăcea să văd o parcare acoperită cu panouri fotovoltaice, care să aibă consum de energie zero.

- Care ar putea fi simbolul arhitectural al Oradiei?

- Cetatea, pentru că de acolo a pornit totul.

- Cum ar trebui să arate Oradea viitorului? Care sunt direcţiile pe care ar trebui să se dezvolte?

- Nu aş schimba prea mult oraşul, este ca un lucru bun ce nu trebuie schimbat. Evident, avem probleme la infrastructuri, la circulaţie. Cert e că Oradea trebuie să-şi păstreze poezia, dar să-şi atragă turiştii prin noi puncte de interes. De exemplu, să existe un muzeu Art Nouveau, chiar dacă Oradea este un muzeu în aer liber. Trebuie să spunem toată povestea.