URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 28 IUNIE 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primarul Florin Birta are alt stil decât predecesorul său. Când s-au complicat lucrurile cu proiectul de ţepi de deasupra parcării de pe Independenţei, a scos la bătaie Facebook-ul, iar orădenii au avut ocazia să se răcorească. Acum iese din nou în faţa concetăţenilor cu propunerea de reamenajare a Corso-ului şi aşteaptă reacţiile lor.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu surparea dealului Ciuperca e marele eşec al primarului Bolojan, chiar dacă ani de zile a fost tema preferată a opoziţiei locale, subiect de hate pe Facebook şi sursă de meme. Eşecul a fost invalidarea referendumului pentru Oradea Mare, prin unificarea cu Sânmartin, boicotată de UDMR şi de PSD. Dacă alde Szabó Ödön a avut o motivaţie practică, teama că în Oradea Mare UDMR ar fi urmat să aibă mai puţini consilieri şi postul de viceprimar pierdut (ceea ce oricum s-a întâmplat), PSD-ul lui Ioan Mang şi-a făcut socoteala că-i musai să moară capra vecinului liberal. N-a câştigat nimic din asta, dar Oradea a pierdut. Ura!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Primarul Florin Birta propune reabilitarea pietonalei Republicii, prin pavarea cu porfir și revenirea la modelul estetic cu cercuri, din perioada comunistă. Ce părere aveți?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 8 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, cu unanimitatea voturilor judecătorilor, o lege adoptată recent de Camera Deputaților prin care se prevedea, în esență, că neexecutarea în termen de 30 de zile a unei hotărâri prin care o amendă este înlocuită cu munca în folosul comunității constituie infracțiune.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În regiunea ţării noastre, înţepăturile de insecte dau rareori fenomene grave de intoxicaţie; ar fi nevoie de 500-1000 de înţepături de albine pentru a produce moartea. În regiunile tropicale, în America de Nord şi de Sud, în Africa şi Asia Centrală se întâlnesc păianjeni veninoşi ("văduva neagră") şi scorpioni, care sunt foarte periculoşi atât pentru oameni, cât şi pentru animalele domestice.
25 Martie 2022, 08:07

Noi și fricile noastre: Spaimele românilor, de la Covid la război și prețuri, explicate de psihologi și sociologi în BIHOREANUL

Noi și fricile noastre: Spaimele românilor, de la Covid la război și prețuri, explicate de psihologi și sociologi în BIHOREANUL PROPRIILE VICTIME. Românii cad pradă „autoprofeției împlinite”: aud zvonul că un produs se scumpește sau nu se va mai găsi și se înghesuie să-l cumpere, crescând cererea brusc, astfel că produsul chiar se scumpește
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Epuizați emoțional de succesivele valuri ale pandemiei, oamenii n-au apucat să-și revină că au și apărut noi amenințări la adresa vieții: războiul și perspectiva penuriilor de tot felul. Peste noapte, ne-am trezit în Europa cu un conflict despre care se credea că e „istorie” și, lipsiți de experiențe anterioare, nu știm cum să înfruntăm realitatea, mulți dintre noi fiind cuprinși de angoase și având comportamente anormale.

Ceea ce le determină e sentimentul de nesiguranță, spun specialiști consultați de BIHOREANUL, care descriu cum apar anxietatea și panica, dar explică și ce putem face ca să n-o luăm razna.

O nouă nesiguranță

Psihologul Corina Lupău (foto) afirmă că din 24 februarie, ziua în care Rusia a invadat Ucraina, i-au trecut pragul cabinetului sute de pacienți. Fiecare avea problemele lui, dar aproape toți au mărturisit că sunt îngrijorați de amenințarea războiului. „Venim după doi ani de pandemie, iar spectrul războiului amplifică o stare de nesiguranță care n-a apucat să dispară”, a constatat psihologul. Urmarea? Înmulțirea anxietăților și psihozelor, a stărilor mentale în care percepțiile și reacțiile sunt afectate.

„Psihozele cauzate de război sunt similare celor din pandemie. Și atunci populația s-a simțit amenințată. De altfel, funcționează la fel în situații de foamete, molime, dezastre naturale, catastrofe, pentru că toate amenință viața”, spune Lupău. Dar e important de adăugat: tot la fel ca în pandemie, ne putem adapta acționând cu calm, rațional, nu împinși de emoții.

Modelul catastrofic

Specialistul a identificat câteva tipologii psihologice care explică reacțiile, în funcție de așa numitele tipare cognitive. Cel mai nociv e așa numitul model catastrofic. „Catastrofarea este un mecanism psihologic care poate fi descris prin amplificarea proporțiilor unei amenințări și generează comportamente nejustificate obiectiv raportat la dimensiunea reală a pericolului”, explică psihologul.

Cu alte cuvinte, există o problemă, cea a războiului, dar e percepută exacerbat, ceea ce produce panică: „La orice zvon că se scumpește sau că nu se va găsi ceva, ne înghesuim să procurăm, determinând pe termen scurt o penurie, iar pe termen lung o scumpire. Facem provizii. În pandemie de drojdie, măști, dezinfectanți, acum de iod, benzină, ulei. Sunt comportamente dincolo de prudența firească, pentru că războiul nu este, totuși, la noi”.

Efectele „gândirii catastrofice” sunt amplificate și speculate de așa-numiții contaminatori, care răspândesc zvonurile considerând că au de câștigat, fie pentru că le confirmă presupuneri proprii, fie, în cazul comercianților, pentru că fac profit. „Cei care lansează zvonurile au rolul de contaminatori sociali, iar cei care sunt prinși de panică reacționează prin contaminare, fără o sită rațională. În final, rezultatul e că benzina ajunge să se scumpească pentru că scumpirea e provocată”.

Inteligenții și conspiraționiștii

Și indivizii care simt o permanentă nevoie de control reacționează anormal. „Pot fi oameni inteligenți, prevăzători, dar cu cât e muntele mai înalt, cu atât și prăpastia e mai adâncă”, spune psihologul, făcând aluzie la efectul comportamentului lor asupra celorlalți: sporirea temerilor. Astfel de persoane știu că amenințarea e puțin probabil să se materializeze, dar simt nevoia să demonstreze că sunt pregătite pentru orice și să arate că sunt „în control”.

La o altă extremă este individul paranoid, caracterizat de neîncredere și suspiciozitate, conspiraționistul. „Cei care considerau că pandemia ar fi o manipulare și că autoritățile urmăresc să le îngrădească libertatea încearcă și acum să-i păcălească pe «manipulatori» și să le «dejoace» planurile”, explică psihologul. Astfel, dacă în pandemie au refuzat să poarte mască de protecție, dar s-au ferit totuși de boală, acum se „pregătesc” tot fără să se „demaște”.

Recomand moderația

Corina Lupău afirmă că dintre sutele de pacienți din ultimele trei săptămâni, cei mai îngrijorați de război și viitoare penurii s-au arătat tinerii care nu au apucat „vremurile” dinainte de 1989, în special femeile cu copii mici. „Aceste generații au crescut oarecum în puf, nu sunt obișnuite cu lipsurile. Acum își activează instinctul de supraviețuire și cer sfaturi”.

Ce răspunsuri le oferă? „Nu putem da sfaturi directive, de tip «Faceți așa!». Încerc să-i conștientizez că trebuie să reflecteze și să-și asume singuri decizii. Recomand să aibă așteptări prudente, să fie atenți la realitate, dar să fie moderați. Să nu plece urechea la zvonuri, să nu dea crezare site-urilor cu informații neverificate și să continue viața normal. Să facem mai departe lucrurile pe care le făceam și înainte, fără să dăm buzna la pașapoarte, valută, benzină”.

Părinții trebuie să discute cu copiii, să nu evite explicațiile. „Să le spunem că lângă țara noastră este un război, dar e puțin probabil să ajungă la noi. Să le validăm emoțiile, să le arătăm că-i înțelegem și să-i liniștim. Să înțeleagă că pot să-și facă mai departe activitățile, să meargă la școală, la meditații, la sport...”.

De la „oboseala pandemică”...

Sociologul Sergiu Bălțătescu (foto) confirmă că nu doar la nivel individual, ci și social, comportamentul românilor e similar după izbucnirea războiului cu cel din pandemie. „Pandemia a testat unele dintre teoriile despre solidaritate și comportamentul pro-social. S-a manifestat «efectul inamicului comun», invizibil (n.r. - coronavirusul), iar resursele de solidaritate au fost stimulate. Comportamentul pro-social - respectarea regulilor de distanțare, dar și ajutorul dat altora - a fost intens mai ales la începutul și în fazele de vârf ale valurilor pandemice. Apoi a scăzut cu timpul, intervenind așa numita oboseală pandemică”.

Desigur, nu toți indivizii au reacționat la fel, unii au respectat regulile, alții le-au fentat. „Pandemia, ca orice criză, a scos la iveală ce este mai bun, dar și ce e mai rău din oameni. Am asistat și la comportamente egoiste când a apărut o competiție pe «resurse rare». Dar, din fericire, dacă lăsăm la o parte criza unor materiale sanitare care la început a lovit toate țările, la noi economia s-a dovedit totuși robustă și am avut doar penurii minore. Asta arată cât de bine este să avem economie funcțională de piață și interconectată mondial”.

... la „oboseala de război”

Războiul, observă sociologul, a reactivat atât solidaritatea, cât și egoismul. Pe de o parte, oamenii „și-au dat mâna” din nou ca să ajute. „În mare, s-au manifestat aceleași grupuri sau grupuri de aceeași natură, care formează stratul modernizator al societății”.

Pe de altă parte, „sare în ochi cum aceleași grupuri care în pandemie s-au manifestat radical împotriva măsurilor de prevenție pun la îndoială oportunitatea ajutorului dat refugiaților, ceea ce arată că pe adepții lor îi leagă aceleași atitudini și interese, unele posibil ascunse”, spune Bălțătescu.

Sociologul crede că dorința de a ajuta se va reduce și în schimb se va amplifica nemulțumirea: „Va interveni o oboseală asemănătoare cu cea pandemică, iar pe măsură ce se vor manifesta efectele economice ale războiului va crește în intensitate și corul nemulțumiților”.

Soluția, educația

Pe termen scurt, consideră Bălțătescu, ca să diminueze astfel de fenomene, statul trebuie să comunice mai bine, iar pe termen mediu și lung să ofere mai multă educație, „pentru ca cetățeanul să înțeleagă mecanismele dezinformării și zvonurilor, să situeze mental mai bine invazia rusă în context istoric, să înțeleagă mai clar de ce e bună democrația și economia de piață, ce se întâmplă când un stat mare abdică de la principii, ce sunt crimele de război și genocidul, care sunt limitele statului și modurile cele mai bune de acțiune individuală și colectivă în caz de crize”.

Sunt, toate, lucruri care trebuie incluse în programa școlară și „predate cu eficiență”. Nu inventând noi materii, ci integrând în cele existente - cum sunt istoria, educația civică - lecțiile care ar, odată însușite, ne-ar face mai puțin vulnerabili și ca indivizi, și ca societate.


CE ZIC ROMÂNII
De ce ne temem

Potrivit singurului studiu sociologic făcut după izbucnirea războiului, de către agenția Leo Burnett, aproape doi din trei români (63%) sunt îngrijorați de posibilitatea extinderii conflictului și de utilizarea armelor nucleare, dar numai jumătate (49%) consideră scenariul o amenințare reală.

În schimb, dintre cetățenii a 17 țări membre NATO analizate în cadrul studiului, românii s-au dovedit cei mai îngrijorați (73%) de evoluția propriei situații financiare. Alte aspecte care îi îngrijorează sunt dependența de petrolul și gazele rusești (60%), evoluția dobânzilor bancare (50%) și impactul conflictului asupra sănătății psihice a populației (57%).

Aproape trei sferturi dintre români (73%) consideră că UE și NATO ar trebui să se implice mai mult în conflict, dar numai unul din trei crede că NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina. 75% dintre români consideră că ar trebui să primim refugiați, iar 65% că ar trebui să trimitem ajutor financiar și material.

Potrivit studiului, principala sursă de informare a celor mai mulți dintre români o reprezintă „discuțiile cu familia și prietenii” (63%), urmată de TV (59%) și de Facebook (56%).

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Multa demagogie
De ce nu se vb. de manipularea omenirii in mod parsiv sa-i induca niste pericole inchipuite!!!
Postat 27 Martie 2022, 17:33 de K62i
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.673 RON
  • 1 EUR = 4.9459 RON
  • 1 HUF = 0.0123 RON