URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 16 OCTOMBRIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Evident că la noua centrală nu mai putem trece de pe gaz pe cărbune pentru că nu s-a inventat încă motorul acela de avion care să funcţioneze pe bază de lignit. Dar, la ce preţuri au ajuns gazele, trebuie să ne gândim la strămoşeştile metode, când prin Bărăgan se făcea foc cu bălegar şi pe la noi, unde mai sunt păduri, cu vreascuri furate din codru şi ca-n codru.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Aşa suna refrenul "necredincioşilor", contestatari ai existenţei / gravităţii pandemiei, şi al antivacciniştilor Covid anul trecut, când spitalele tratau predilect oameni infectaţi, iar autorităţile impuneau reguli care să evite răspândirea virusului. Dar cine să accepte "botniţa", neîmbulzeala, igiena? Răspunsul era la îndemână, trebuia doar spus şi ascultat...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre înființarea companiei Air Oradea, de către Consiliul Local și cel Județean, cu intenția declarată de a efectua 3 zboruri zilnice către București și zboruri săptămânale către 4 destinații europene?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
De o bună bucată de vreme, spaţiul public este invadat de ştirile referitoare la falimentul companiei de asigurări City Insurance, cel mai mare asigurător RCA local, care, conform informaţiilor din presă, ar deţine aproximativ 45% din piaţa poliţelor de răspundere civilă auto comercializate în România.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
O altă formă de tulburare anxioasă este tulburarea anxioasă generalizată, care se deosebeşte de panică (unde simptomele apar brusc) prin faptul că bolnavii prezintă o anxietate difuză şi persistentă, fără fobii, atacuri de panică sau tulburare obsesiv-compulsivă.
24 August 2021, 14:39

Noi descoperiri arheologice importante în Bihor. Între acestea, bijuterii din argint vechi de 2.000 de ani! (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Patru dintre membrii Asociaţiei Dacia Crisius, pasionaţi de istorie care în timpul liber "scanează" cu detectoare diverse locuri din judeţ, au făcut noi descoperiri ce atestă vechimea şi bogăţia civilizaţiei dacice în Bihor.

După ce duminică au adus la lumină un colan torsadat din argint şi un cercel din acelaşi metal, precum şi un topor din bronz, "detectoriştii" le-au predat marţi primarilor localităţilor unde au făcut descoperirile, arătând că renunţă la orice recompensă care li s-ar cuveni, conform legii.

De 2.000 de ani

"Duminică, am ieşit cu detectoarele pe un platou din Aştileu, un grup de patru prieteni - Dan Marta, Antonio Nichifor, Constantin Popa şi eu", a povestit BIHOREANULUI Dan Slăvescu, medic stomatolog în Oradea, unul dintre membrii Asociaţiei Dacia Crisius, care împărtăşesc pasiunea pentru istorie de peste cinci ani.

"La un moment dat, Dan Marta a sesizat într-un loc existenţa unor metale şi, după ce a scos pământul cu grijă, a adus la lumină două obiecte din argint extrem de frumoase şi, pe deasupra, nedeteriorate", spune Slăvescu.

Este vorba despre un colan din argint, torsadat (numit de arheologi torques) şi un cercel, tot din argint, specifice perioadei târzii a Epocii Fierului, secolele I î.Cr. – I d.Cr. "Colanul are o greutate de 62 de grame. Este realizat dintr-o bară subţire de argint, rectangulară în secţiune şi torsionată, cu capetele întoarse, unul dintre acestea fiind terminat cu un buton conic. Cercelul are 6 grame şi o formă circulară, realizat din sârmă de argint subţiată treptat, ambele extremităţi rămase libere, iar una terminată şi ea cu un buton conic, pentru prindere", a descris cele două obiecte dr. Slăvescu.

Obiecte similare au fost catalogate de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie, în lucrarea "Aurul şi argintul dacic al României", publicată la Bucureşti în 2018, ca fiind dovezi ale civilizaţiei extrem de bogate a dacilor.

Tot duminică, dar într-o altă zonă a judeţului, într-o localitate din comuna Lăzăreni, alţi trei membri ai Asociaţiei Dacia Crisius, au făcut şi ei, alte descoperiri. "Colegii Florin Andrei Clitan, Silviu Tamaş şi Vlad Şuta au adus la lumină două monede din argint, tetradrahme de tip Illyra Apollonia, datând cel mai probabil din aceeaşi perioadă, secolul I î.Cr., şi un topor din fier", spune Dan Slăvescu.

Fără recompense

Atât podoabele din argint descoperite în Aştileu, cât şi monedele şi unealta găsite în Lăzăreni, au fost predate primăriilor celor două comune, în cursul zilei de marţi, la mai puţin de 72 ore de la descoperire.

"Am preferat să le predăm primăriilor, dar am anunţat şi Direcţia pentru Cultură a judeţului, personal pe doamna directoare Adriana Ruge, pentru a lua măsurile legale ce se impun, de la notificarea Muzeului Ţării Crişurilor, ca în 12 luni să poată fi începute cercetări arheologice în cele două situri, precum şi pentru a informa primăriile că trebuie dispusă oprirea oricăror lucrări pe o rază de 500 metri în jurul locurilor unde s-au făcut descoperirile", a explicat reprezentantul Asociaţiei Dacia Crisius.

Trebuie precizat că, la fel cum au procedat şi anterior când au descoperit obiecte de valoare arheologică, detectoriştii de la Dacia Crisius au renunţat la orice recompensă, deşi aceasta li se cuvine conform legii.

"Pentru noi, cea mai mare satisfacţie este că reuşim să aducem la lumină dovezi care arată că istoria dacilor în zona Bihorului este mult mai bogată decât se credea", a explicat Dan Slăvescu.

Au descoperit şi o aşezare dacică

Aşa cum BIHOREANUL a relatat în această primăvară, membrii Asociaţiei Dacia Crisius – poliţişti, studenţi, ingineri, medici – au descoperit în iulie 2020 pe raza comunei Lugaşu de Jos inclusiv vestigiile unei cetăţi dacice, de unde au scos la lumină un adevărat tezaur: într-o serie 19 monede din argint, 21 verigi şi tot atâtea monede din bronz, 53 bucăţi ceramică, 3 topoare, 50 de alte obiecte din fier şi 5 din bronz neidentificate (predate iniţial Primăriei Brusturi), iar în altă serie 17 verigi şi 2 monede din bronz, alte 7 obiecte din bronz şi 15 din fier, două vârfuri de suliţă, un cuţit tip sica şi o potcoavă (predate Primăriei Lugaşu de Jos).

În luna aprilie a acestui an, membrii Asociaţiei au descoperit, însă, că deşi anunţaseră atât Primăria Lugaşu de Jos, cât şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, primarul Sorban Levente şi directoarea Adriana Ruge nu au luat măsurile legale obligatorii de protejare a sitului arheologic, o parte din acesta fiind distrus ulterior prin tăieri de arbori de către reprezentanţi ai asociaţiei urbariale Silvana, conduse chiar de edilul UDMR-ist.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2627 RON
  • 1 EUR = 4.9488 RON
  • 1 HUF = 0.0138 RON