Ne arde pământul! Seceta şi arşiţa fac ravagii în sudul Bihorului, unde recoltele de toamnă se arată de 5-6 ori sub medie (FOTO)

Crăpăturile din pământ sunt aşa de mari că-ţi bagi pumnul în ele. "Situaţia e catastrofală", spune Ştefan Maricec, un agricultor din Tărian. Dacă la grâu au fost recolte-record, cele mai mari de după aderarea la Uniunea Europeană, iar Bihorul e chiar fruntaş, cu producţii peste media naţională de 5.346 kilograme la hectar, la porumb, floarea soarelui, soia şi lucernă e un adevărat dezastru în sudul judeţului, unde fermierii sunt devastaţi de secetă şi arşiţă. 

"În mod normal, în perioada asta animalelor le ajungea iarba de pe păşune şi numai din noiembrie-decembrie le dădeam furaje. Dar păşunea-i arsă", zice Maricec. În sectorul vegetal pagubele sunt uriaşe. Cultivatorii încă nu ştiu dacă îşi vor recupera cheltuielile şi, mai îngrijorător, dacă vor putea semăna la timp pentru recoltele de anul viitor. Se anunţă, aşadar, scumpiri...

"Ce-om face la iarnă?" 

"Îi bai mare. În Mădăras, Ciumeghiu, Cefa, Sânnicolau Român, Girişu de Criş, în toată zona de sud a judeţului, păşunile sunt uscate. Pe hotare nu-i nimica", spune unul dintre cei mai importanţi crescători de oi din Bihor, Ionică Sterp (foto), din Mădăras. 

"Pe păşune plătim taxe calculate după suprafaţa de masă verde, dar nimic nu mai este verde din iunie, că n-a mai plouat", zice bărbatul. Din cinci coase la lucernă, oamenii au cules-o doar pe prima cât trebuia, iar din a doua abia între 10%, cei mai năpăstuiţi, şi maximum 50%, cei mai norocoşi. De următoarele nici nu s-a mai pus problema. "Preţul la lucernă s-a dublat faţă de anul trecut. Un balot a fost 100 lei, acum a ajuns 200 lei, şi deja trebuie să le dăm la animale, că de pe păşune n-au ce mânca".

Unii crescători, inclusiv el, au ajuns să-şi hrănească oile cu porţia. "La 1.000 de capete ar trebui să dau mai mult de doi baloţi la o masă ca să se sature. Le pot da cel mult un balot şi jumătate, cât să nu slăbească", spune Ionică. 

Asta, bineînţeles, afectează producţia de lapte şi de brânză. "Pentru un kil de brânză trebuie 3-4 litri de lapte. În mod normal, de la 100 de oi mulgeam 25 litri, din care făceam cam 6 kilograme de brânză. Acuma, 100 de oi dacă dau 10 litri de lapte, pentru 3 kile de brânză". "Dacă acuma le dau furaje, ce-om face la iarnă?", se îngrijorează ciobanul.

"Mi-e şi groază"

Ştefan Maricec creşte în Tărian 11 vaci, 4 juninci şi 15 viţei, un efectiv care a ajuns să fie considerat destul de mare după ce de-a lungul anilor locuitorii din mediul rural renunţă la creşterea animalelor fiindcă îşi pot cumpăra lapte, brânză şi carne din supermarketul de la oraş. Şi aici păşunea-i arsă, aşa că de la începutul lunii iulie hrăneşte animalele cu furaje. "Nu le pot lăsa să slăbească, pentru că devin vulnerabile la boli. Şi anul trecut a fost secetă, dar anul ăsta-i catastrofal. Dacă nu aş fi avut salariu, că lucrez în construcţii, n-aş avea ce să le dau să mănânce", spune bărbatul. 

Practic, omul a ajuns să dea pentru hrana animalelor ce câştigă din salariu şi ce primeşte din subvenţii, care anul trecut au fost echivalentul a 380 euro pe cap de animal. La valorificarea laptelui a şi renunţat. "Laptele e preluat cu 90 de bani litrul şi nu se merită. Acum trei ani am cumpărat tanc de răcire, dar banii primiţi pe lapte abia au acoperit consumul de curent". 4

Seceta de acum s-a adăugat vechilor probleme, aşa că trebuie să scoată bani din salariu ca să cumpere fân şi porumb. "Încă nici n-am socotit pierderile, mi-e şi groază", spune Maricec, descurajat.

Lanuri sterile

Are şi de ce. Până şi fermele-model fac faţă greu secetei prelungite. Inginerul Ioan Jula (foto), şeful Centrului de Testare a Soiurilor din Inand, subordonat Institutului Naţional pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, spune că seceta şi arşiţa au ajuns în zona de sud a judeţului o problemă acută. Pe cele 60 de hectare ale fermei au fost semănate porumb, orz, triticale, grâu, rapiţă, soia şi mazăre, dar cu excepţia grâului şi orzului, la toate celelalte producţia este foarte slabă. "Din aprilie, când am semănat porumbul, au căzut doar 76 litri de precipitaţii la metrul pătrat faţă de 220-270 litri/mp cât ar fi fost normal. În plus, ploaia a fost repartizată neuniform, a căzut doar până în 20 mai, de atunci nimic", explică specialistul.

Primăvara a început cu frig, aşa că în perioada de răsărire şi creştere a porumbului temperaturile au fost prea scăzute, iar apoi au crescut brusc, încheind luna iunie cu valori medii de peste 30 grade Celsius. "Consecinţele secetei şi arşiţei au fost nefertilitatea polenului. Plantele nu s-au fertilizat şi nu au format ştiuleţi. Şi ce s-a format, câte un "muc" în partea inferioară, are vreo 10 boabe, majoritatea nu au legat rod. Lanurile sunt lovite de infertilitate. Nu va fi mare lucru de recoltat". Concret, dacă producţia normală era până acum de 10-12.500 kilograme la hectar, anul acesta va fi sub 2.000 kg/ha.

"Cum e la alţii..."

Afectate sunt şi celelalte culturi. La floarea soarelui producţia estimată va fi de o treime din cea normală. "Nu s-a dezvoltat uniform, tijele sunt mici, iar capitolul din vârf e mic şi florile nu s-au fecundat, aşa că seminţele sunt seci. La recoltare combina o să le şi arunce, sunt numai coajă. Facem cel mult 1.000 kg/ha faţă de 3-3.500 recolta normală", crede Jula. 

La soia, la fel, cel mult 1.500 kg/ha comparativ cu producţia normală de 2.500-3.500 kg/ha, pentru că precipitaţiile au lipsit încă de la înflorire. "Gândiţi-vă că recoltele astea le scoatem într-o unitate unde lucrăm la calitate, cu cele mai bune soiuri de sămânţă, cu cele mai moderne tehnologii şi cele mai bune îngrăşăminte, cu toate lucrările făcute la timp şi întreţinere perfectă. Vă daţi seama cum e la alţii, care nu dispun de asemenea resurse...", zice specialistul.

"Doar coduri"

Cum e la alţii o spune Alin Torj, şi el inginer agronom, care lucrează în zonă 1.300 hectare: "E dezastru. Realitatea din câmp e tristă rău. Nu ştiu dacă vom culege 1.500-2.000 kg/ha la floarea soarelui şi 3 tone de porumb". Astă-primăvară, prognozele meteo erau promiţătoare, dar ce s-a întâmplat de atunci le-a dat peste cap. "Mi-e plin telefonul de SMS-uri cu alerte de cod portocaliu şi cod galben. Dar ploile ne-au ocolit. De vreo două ori parcă a dat cu busuiocul, aproape instantaneu pământul era din nou uscat. N-a plouat de câteva luni".

Rezultatul? De pe 18 hectare de păşune a recoltat abia 40 baloţi de lucernă, iar cele 300 de oi de rasă din fermă, merinos german cu cap negru, sunt crescute cu furaje rămase de anul trecut. "Deja le dăm amestec de porumb cu ovăz, în care probabil o să punem şi puţin grâu, deşi nu e indicat la rasa asta", spune Torj.

Problema şi mai îngrijorătoare e că "nu doar culturile de anul acesta sunt afectate, ci avem mari probleme cu semănarea celei de anul viitor". Rapiţa trebuie însămânţată din 25 august, dar operaţiunea va fi amânată pentru 5-10 septembrie, în speranţa că până atunci vin ceva ploi, iar apoi va urma grâul. "Pământul e ca betonul. Am încercat să-l mişc puţin, am dat cu discul de două ori deja, dar numai l-am zgâriat. Trebuia să intru la 60-70 centimetri adâncime, abia am reuşit la 10-15 cm şi am consumat deja 10.000 litri de motorină", spune inginerul. 

E clar, prin urmare, că din recoltă nu va recupera cheltuielile, ci doar va diminua pierderile din creşterea preţurilor. Pentru că dacă producţia e slabă, va fi şi tot mai scumpă.

Fără despăgubiri 

Marii cultivatori nu speră la despăgubiri din partea statului, doar crescătorii de animale se amăgesc. "Facem apel la Direcţia Agricolă şi la Prefectură să anunţe la Bucureşti că animalele suferă de foame", zice Ionică Sterp.

Şansele sunt, însă, derizorii, spune şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan (foto). "Seceta pedologică, instalată în profunzime în sol, şi arşiţa cu temperaturi de aproape 40 de grade vor provoca pierderi de aproape 100% la culturile de porumb cu hibrizi tardivi. Se poate recolta doar masă verde (n.r. – tulpini cu ştiuleţi mici), slab nutritivă, aşa că sectorul zootehnic va avea o bază furajeră slabă. Crescătorii de animale ar putea fi nevoiţi să reducă efectivele pentru că nu au hrană suficientă", admite directorul. 

Cu toate astea, adaugă el, agricultorii n-ar trebui să aştepte ajutor de la stat. "Sunt afectate suprafeţe din sudul judeţului, nu zone întinse pe mai multe judeţe, aşa încât Guvernul să decidă despăgubiri. Soluţia sunt asigurările. Fermierii trebuie să se asigure la societăţi care acoperă şi riscurile secetei", spune şeful Direcţiei Agricole. Atât doar că, la cât de mici le vor fi veniturile anul acesta, greu de crezut că fermierii vor avea pentru următorul bani de asigurări...

FĂRĂ IRIGAŢII
Scoase din PNRR

Potrivit şefului filialei Bihor a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Claudiu Gligor (foto), în întregul judeţ sistemele de irigaţii sunt folosite pentru doar 314 hectare, mult sub cele 2.150 hectare acoperite în urmă cu trei decenii. Majoritatea utilizatorilor sunt, însă, legumicultori cu suprafeţe de cel mult 1-2 hectare şi doar câţiva au câte 25-30 hectare, toţii fiind din zonele unde există canale colectoare aproape de frontiera cu Ungaria (lângă Salonta, Cefa şi Sânnicolau Român).

Anul trecut, fostul ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a introdus în schiţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă un capitol pentru refacerea sistemelor naţionale de irigaţii în valoare de 3,2 miliarde euro, însă anul acesta actualul ministru, Cristian Ghinea, a renunţat la el, motivând că irigaţiile nu sunt considerate "verzi" de Comisia Europeană. Spania a obţinut în acest scop peste 500 milioane euro prin PNRR-ul propriu, care i-a fost aprobat în iunie, în vreme ce Planul României, fără niciun euro pentru irigaţii, a fost amânat pentru la toamnă.