URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
14 Iunie 2020, 16:54

Moda reciclării: Până în anul 2025, orădenii trebuie să se obişnuiască să recicleze hainele

Moda reciclării: Până în anul 2025, orădenii trebuie să se obişnuiască să recicleze hainele RECUPERARE PRIN DONARE. Cea mai simplă modalitate de a preveni ca hainele să devină gunoaie este donarea lor către nevoiaşi. În Oradea există zeci de containere în care orădenii pot lăsa altora hainele la care vor să renunţe
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Fiecare obiect pe care îl aruncăm la gunoi înseamnă o risipă. Resursele naturale ale Pământului se consumă într-un ritm alert, iar singurele soluţii viabile sunt refolosirea şi reciclarea.

Studiile arată că în medie, într-un an, un european foloseşte 26 de kilograme de produse textile, iar mai mult de jumătate din acestea ajung la gunoi. Toţi europenii, deci și orădenii, trebuie să acorde mai multă atenţie reciclării hainelor. Mai ales că, din 2025, colectarea selectivă a textilelor va fi obligatorie în toată Uniunea Europeană!

Risipă de haine

Viaţa fără textile este imposibil de imaginat. Fundamentale pentru bunăstarea oamenilor, ele sunt materie primă pentru hainele pe care le purtăm zilnic, pentru prosoape şi aşternuturi, covoare şi perdele, dar şi pentru fabrici de mobilă sau de automobile.

Industria textilelor, care la nivel global oferă locuri de muncă pentru milioane de oameni, este şi una dintre cele mai poluante. Studii făcute la nivel internaţional arată că 33% dintre oameni recunosc că nu folosesc decât jumătate din hainele pe care le deţin, iar curentul „fast fashion” (modă rapidă) a cucerit întreaga lume, determinând femei şi bărbaţi deopotrivă să renunţe la hainele cumpărate după doar câteva purtări, în detrimentul altora, noi.

Unii reciclează, alţii ba

Anual, în lume se produc cam 150 de miliarde de piese de vestimentaţie. Câte din acestea sunt aruncate la gunoi, nimeni nu poate spune cu exactitate. Un studiu lansat la sfârşitul anului trecut de Agenţia Europeană de Mediu arată că, în medie, un european renunţă anual la 11,6 kilograme de textile, dar procentul de reciclare sau refolosire al acestor deşeuri variază. Dacă germanii reciclează 70% din textile, pentru că au şi o infrastructură de colectare a lor, în Italia acest procent este de doar 10%.

Pentru România nu există date oficiale, dar ţinând cont că ţara noastră e mult rămasă în urmă la reciclarea de orice fel, este uşor de intuit că nici refolosirea textilelor nu constituie o prioritate...

Model european

Cel mai simplu mod pentru a preveni ca textilele să ajungă în gropile de gunoi sau, mai rău, aruncate prin văi ori păduri, este refolosirea lor. Fiecare dintre noi poate să doneze hainele pe care nu le mai poartă celor mai puţin norocoşi, astfel ca fiecare piesă de vestimentaţie să îşi prelungească viaţa cât mai mult cu putinţă.

În Oradea, asociaţiie Filantropia şi Caritas Eparhial au o reţea de containere pentru colectarea hainelor. Amplasate prin tot oraşul, în zonele de blocuri, lângă centrele comerciale ori lângă biserici, aceste recipiente metalice au fost puse la dispoziţie de o firmă din Cluj, specializată în reciclarea textilelor.

„N-am inventat nimic, am copiat modelul european. Textilele donate intră într-un proces de selecţie, în funcţie de calitate, materiale, culori, apoi sunt curăţate şi dezinfectate, pentru că sunt persoane care donează haine curate şi călcate, dar şi oameni care aruncă cârpe”, explică Diana Miculaş, reprezentanta companiei.

Prea multe zdrenţe

După ce sunt curăţate şi sortate, hainele de bună calitate sunt predate ONG-urilor, care le împart sărmanilor, iar restul iau calea reciclării, la firme din Asia. În principal, hainele sunt confecţionate din bumbac, lână, nailon (polimeri sintetici) şi poliester, astfel că reciclarea lor presupune obţinerea de materii prime. „Produsul finit este firul de aţă”, explică Miculaş.

Deşi nu are o statistică privind deşeurile textile colectate în Oradea, femeia spune că, din totalul hainelor uzate colectate în cele 16 judeţe în care firma operează, maximum 10% pot fi donate. Restul sunt doar zdrenţe pe care proprietarii n-au ştiut unde să le arunce...

Alternative

Pasztai ZoltanDacă textilele pe care nu le mai folosesc nu sunt potrivite pentru a fi donate şi nici nu vor să le transforme în lavete, orădenii pot să le predea gratuit la centrele de colectare separată a deşeurilor, pe care RER Vest le-a amenajat în oraş. De aici, toate deşeurile sunt transportate la halda ecologică. „Noi le valorificăm energetic, adică se ard în incineratorul unei fabrici de ciment”, spune Pásztai Zoltán (foto), administratorul Eco Bihor.

Dacă nu vor ca hainele lor să se facă scrum, orădenii mai pot să le predea în magazine care le reciclează, cum ar fi H&M. La schimb, clienţii primesc un voucher în valoare de 5 lei.

Cert este că orădenii vor trebui să se obişnuiască să trimită hainele la reciclat. O directivă a Uniunii Europene prevede că, din 2025, pe tot continentul, deşeurile textile vor trebui colectate separat, astfel că fiecare primărie va trebui să asigure infrastructura necesară. Şi să pună stop irosirii textilelor...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON