Actuala criza ucraineană îşi are originile în summitul NATO de la Bucureşti, desfăşurat în 2008, când s-a stabilit că Ucraina şi Georgia vor deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, afirmă, într-un interviu acordat Bloomberg TV, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, scrie Mediafax.
Întrebat dacă Ucraina poate deveni membră a NATO, Lavrov a răspuns: "Aceasta nu ar fi doar o problemă pentru poporul ucrainean şi pentru NATO, aceasta ar fi o problemă şi pentru Rusia, pentru că am semnat o serie de acorduri cu state NATO conform cărora, iniţial, Alianţa nu se va extinde, apoi, după ce s-a extins contrar acordurilor, că nu vor fi forţe combatante substanţiale pe teritoriile noilor state membre, că nu va fi adusă infrastructură militară la frontierele Rusiei - toate aceste înţelegeri au fost încălcate într-un fel sau altul, iar încercările de admitere a Ucrainei în NATO ar fi foarte nefaste pentru întregul sistem de securitate european, iar Rusia se va opune clar, nu am nimic de ascuns".
"Din punctul meu de vedere, totul a început mult mai devreme, în anii 1990, când NATO a stabilit că - în pofida tuturor declaraţiilor despre sfârşitul Războiului Rece şi despre faptul că nicio parte nu l-a câştigat - Alianţa se poate considera un câştigător; dar în termeni practici, criza actuală a început, seminţele acestei crize au fost sădite în anul 2008, în aprilie, în timpul summitului NATO de la Bucureşti, când liderii NATO au afirmat, în declaraţia finală, că Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei", a explicat Lavrov în interviul pentru Bloomberg TV.
"Peste câteva luni, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, care a primit cu multă emoţie acest anunţ dată fiind personalitatea sa, a decis că are mandatul de a invada propriul popor şi că poate rezolva prin forţă conflictul din Osetia de Sud. În mod clar, a fost motivat de aceste promisiuni făcute de NATO. Referitor la acest aspect, cum se întâmplă acum în Ucraina, Saakaşvili, imediat după ce a făcut acest lucru, a început să distrugă monumente ale eroilor din al II-lea Război Mondial. Acest curent neofascist este foarte vizibil în contextul invitaţiilor de aderare la NATO, în contextul politicilor celor care cred că Ucraina trebuie să adere la NATO", a argumentat şeful diplomaţiei ruse.
În cadrul aceluiaşi interviu, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a evitat să răspundă dacă Rusia intenţionează să anexeze alte regiuni din Ucraina, condiţionând evoluţia situaţiei de respectarea drepturilor etnicilor ruşi, români şi maghiari de pe teritoriul ucrainean.
Întrebat dacă Rusia poate garanta că regiunile din estul şi sudul Ucrainei nu vor fi anexate, Lavrov a răspuns:
"Poate Occidentul garanta că drepturile comunităţilor vorbitoare de limbă rusă, că drepturile etnicilor ruşi, că drepturile etnicilor maghiari, cele ale etnicilor români, polonezi şi ale altor minorităţi care trăiesc în Ucraina vor fi garantate? Ne poate garanta cineva că actuala coaliţie (proeuropeană - n.red.) de la Kiev nu va susţine idei neonaziste, aşa cum face în prezent", a răspuns Lavrov, acuzând Occidentul că susţine Administraţia "antirusă şi antisemită" de la Kiev.
"În acest context, cred că nu trebuie să pornim de la premise artificiale, ipotetice că cineva ar urma să invadeze pe altcineva, ci de la problema substanţială a modului în care se vor simţi aceste comunităţi", a argumentat şeful diplomaţiei ruse.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.