Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, şi primarul Ilie Bolojan au anunţat, vineri, la Oradea că municipalitatea va încheia un parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului pentru reabilitarea, respectiv restaurarea interioarelor Palatului Episcopal greco-catolic din Piaţa Unirii, care a ars într-un incendiu în urmă cu doi ani, suma necesară fiind estimată la 5,7 milioane euro.
Partea de restaurare va fi suportată cu bani de la bugetul central, prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice.
5,7 milioane euro
"Această clădire monument istoric a fost distrusă de un incendiu acum doi ani de zile. Primăria Oradea a avut două intervenţii, pe de o parte pentru punerea în siguranţă a clădirii şi pe de alta reabilitarea exteriorului clădirii şi înlocuirea geamurilor distruse de incendiu. Ieri, în şedinţa Consiliului Local, a fost aprobat proiectul de reabilitare a interioarelor acestei clădiri, care se ridică la o valoare estimativă de 5,7 milioane de euro", a spus Ilie Bolojan, într-o conferinţă ţinută alături de ministrul Culturii în curtea edificiului.
Primarul Oradiei a precizat că municipalitatea a căutat, în timp ce exterioarele erau reabilitate, soluţii pentru finanţarea lucrărilor în interiorul palatului. "Acum câteva luni l-am căutat pe domnul ministru al Culturii, i-am prezentat situaţia acestei clădiri. Domnia sa a dispus ca directorul Institutului Naţional al Patrimoniului să vină la Oradea. În urma vizitei, s-a constatat că această clădire ar fi eligibilă pentru a fi finanţată din fondul Programului Naţional de Restaurare", a spus edilul.
80% din bani de la Guvern
Anunţul privind aprobarea pentru finanţare a obiectivului a fost făcut apoi de ministrul Culturii. "Palatul Episcopal greco-catolic va intra în şantier de restaurare şi reabilitare, care va avea două compenente, iar componenta de restaurare va fi suportată prin Programul Naţional de Restaurare (n.r. – a monumentelor istorice) al Institutului Naţional al Patrimoniului. Prin lege, acest program nu poate finanţa decât lucrări de restaurare", a spus Bogdan Gheorghiu. Demnitarul a mai precizat că speră că în "maxim 3 ani" lucrările să fie finalizate.
Întrebat cât la sută din cheltuieli va suporta ministerul şi cât va acoperi bugetul Oradiei, primarul Ilie Bolojan a spus că aceste detalii vor fi bătute în cuie în următoarele două săptămâni de către specialişti, care le vor defalca din suma totală de 5,7 milioane euro.
"În următoarele două săptămâni domnul arhitect Mut urmează să defalce cheltuielile pe cele două componente. Partea de restaurare, care va fi suportată prin fondul naţional de patrimoniu, şi partea de cheltuieli neeligibile – podul, care n-a fost funcţional până acum, dar va fi, cheltuielile de mobilier, utilităţile, curtea etc. – vor fi suportate de Consiliul Local Oradea. Noi am aprobat ieri protocolul cu Institutul Naţional al Patrimoniului. Sper deci că până la finalul lunii octombrie vom avea exact componentele fiecărei părţi. Estimarea mea este că raportul va fi undeva de 80%, partea de refacere de patrimoniu, pentru că asta este greutatea reabilitării, picturile care trebuie refăcute, frescele, etajul I unde distrugerile au fost masive, iar 20% vor fi celelalte cheltuieli pe care le vom suporta noi. Dar asta este o estimare grosieră", a spus Ilie Bolojan, adăugând că licitaţia va fi derulată de Institutul Naţional al Patrimoniului ca autoritate contractantă.
O premieră...
În cadrul conferinţei, ministrul Culturii a mai menţionat că a constatat cu mirare că în Oradea nicio altă clădire de patrimoniu n-a beneficiat până acum de finanţare prin programul de restaurare derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului.
"Eu sunt surprins, am studiat cu atenţie situaţia. Este pentru prima dată când prin Programul naţional de restaurare este finanţat un obiectiv de patrimoniu din Oradea. Este păcat că nu s-au întâmplat mai devreme astfel de parteneriate", a spus Bogdan Gheorghiu, adăugând că ultimul obiectiv din Bihor care a beneficiat de aceste fonduri a fost o biserică din afara Oradiei, în urmă cu 10 ani.
Chiar şi aşa, ministrul a apreciat că "Primăria Oradea şi-a făcut temele, s-a descurcat singură". "Domnule primar, sunteţi un prieten al patrimoniului şi al culturii. Orice ministru al Culturii ar trebui să-şi dorească ca în fiecare oraş din România să fie o administraţie locală care să fie atât de atentă cu tot ceea ce înseamnă patrimoniul. Nu o spun eu, ci o spun cifrele. Aveţi în Oradea în jur de 100 de obiective de patrimoniu, iar peste 80% sunt reabilitate, caz rar în ţară. Oradea este un exemplu de urmat din acest punct de vedere", a afirmat Gheorghiu.
20 de ani în folosinţa Oradiei
Merită precizat că în şedinţa de joi a Consiliului Local Oradea aleşii au aprobat o anexă la contractul de parteneriat dintre oraş şi Episcopia Greco-Catolică, prin care se stipulează că Palatul Episcopal va rămâne "în folosinţa gratuită" a municipiului Oradea timp de 20 de ani "începând cu data finalizării lucrărilor de restaurare / reabilitare". În forma iniţială, termenul de 20 de ani decurgea de la primirea imobilului spre reabilitare, adică din 2018.
După finalizarea lucrărilor şi în interior, Palatul Episcopal va deveni un centru cultural deschis orădenilor, urmând să găzduiască expoziţii, evenimente culturale. Câteva birouri de la parter (pe latura dinspre str. Episcop Mihai Pavel) vor fi predate Episcopiei Greco-Catolice cu destinaţia de sediu al curiei episcopale.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.