URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 08 FEBRUARIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Vedem că pasajul Decebal începe să capete contur pe planșetă. Imagini frumoase, pomi  din belșug, clădiri dichisite și lifturi pentru pietoni. Însă nu trebuie să fii mare meșter în construcții, ci doar șofer care tranzitează zona, ca să-ți dai seama că există niște greșeli care, în loc să ne ușureze, ne vor face viața și mai grea...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Cu nu mulți ani în urmă, în epoca Dragnea, din motive lesne de înțeles, politice, depopularea României era comparată cu cea a Siriei, țară zguduită de un sângeros și îndelungat război civil. Peste 4 milioane de sirieni s-au refugiat în acei ani prin lume, iar românii, cu o estimare de peste 1,5 milioane de expatriați din 1990 până atunci, urmau pe locul al doilea. Fără ca la noi să fi avut loc, totuși, un război civil.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Probele medicale ar putea fi trimise cu drona de la Spitalul Județean la laboratorul din Rogerius. Ce părere aveți despre inițiativă?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În 16 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre extrem de importantă, prin care, cel puțin pentru viitor, se repară unele nedreptăți evidente. În concret, Instanţa Supremă a stabilit că, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluţie definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită, soluţia de achitare este suficientă prin ea însăşi pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate şi, ulterior, achitate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale. Boala afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent însoţită de febră, cefalee, dureri musculare şi astenie.
23 Decembrie 2022, 08:01

Micii derbedei. Despre un fenomen răspândit, scăpat de sub control: cum pot fi opriți și salvați copiii infractori?

Micii derbedei. Despre un fenomen răspândit, scăpat de sub control: cum pot fi opriți și salvați copiii infractori? DE NEOPRIT. Cu tatăl încarcerat în Austria şi mama plecată și ea mai mult prin străinătate, Florin (foto), adolescentul din Holod, a rămas în grija rudelor care, însă, l-au scăpat din frâu. După 9 furturi şi o tentativă eșuată, judecătorii l-au „consemnat” în arestul Poliţiei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Aventură sfârşită în arest pentru un adolescent de 14 ani din Holod care, după ce a comis 8 spargeri de locuinţă şi o tentativă, a furat o maşină şi s-a plimbat cu ea până s-a oprit într-un şanţ. 

Cazul lui Florin, care după ce dădea „loviturile” se și fălea pe TikTok, pozându-se îmbrăcat în hainele furate şi fluturând teancuri de bani luaţi din case, nu e nici pe departe singular. BIHOREANUL a aflat că în ultimii doi ani poliţiştii din judeţ au cercetat aproape 700 de furturi, tâlhării, distrugeri şi violenţe comise de minori. 200 aveau ca făptaşi copii de până la 13 ani care, deşi prinşi, nu pot fi traşi la răspundere penală, aşa că ajung, din nou, în stradă...

Spaima comunei

Despre adolescentul din Holod BIHOREANUL a relatat la jumătatea lunii trecute, în urma sesizării unui cititor, Daniel, unul dintre proprietarii caselor prădate. „La mine a intrat de două ori, dar a spart şi casa surorii mele”, a povestit bărbatul a cărui familie s-a ales cu un prejudiciu de peste 10.000 de euro. 

La scurt timp după publicarea articolului, băiatul a fost reţinut și plasat sub control judiciar pentru furt în formă continuată. În decurs de câteva săptămâni, comisese 8 furturi cu o pagubă totală de peste 90.000 lei, din care doar jumătate a fost recuperată, căci restul banilor şi bunurilor i-a „evaporat” pe chefuri, haine şi restaurante. 

Pe 28 noiembrie, puștiul a încercat să intre pentru a treia oară în casa lui Daniel, iar după două zile a furat o maşină din Pocola și a plecat cu ea spre casă, dar a băgat-o într-un şanţ, de unde l-au scos tot poliţiştii. În final, pe 5 decembrie, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. 

Bătăuşi şi vandali

Numărul copiilor care ajung să încalce legea creşte de la an la an, după cum arată statisticile Poliţiei Bihor. Anul trecut, de pildă, 110 copii cu vârste sub 14 ani şi 217 adolescenţi între 14 și 17 ani au fost anchetați de polițiști pentru furturi din buzunare, din case, mașini, mijloace de transport în comun și pieţe, dar şi pentru tâlhării şi violenţe. În total, 327, dintre care 226 în mediul rural. 

Anul acesta cifrele vor fi și mai mari. Doar în primele 9 luni, 91 de minori până în 13 ani şi 235 de tineri până în 17 ani au fost cercetaţi sau chiar judecaţi pentru fapte penale, totalul fiind de 326, dintre care 197 în mediul rural. 

Cei trei teribilişti de 11, 12 și 15 ani care au distrus toaletele anti-vandalizare din Parcul Barcăului în Oradea, provocând pagube de 75.000 lei, ori adolescentul de 15 ani din Oradea care, drogat fiind, a rănit grav un alt băiat, tăindu-i gâtul cu un briceag, sunt doar câteva dintre cazurile din spatele cifrelor.

„Din datele pe care le avem, cei mici, până la 13 ani, sunt chiar mai răi, mai violenţi”, spun reprezentanţii Poliţiei. Iar asta pentru că ştiu că nu pot fi traşi la răspundere, mulţi fiind încurajaţi ori chiar folosiţi de adulţi care au creat adevărate reţele de hoţi minori. Poliţiştii îi prind, dar pentru că nu au 14 ani împliniți, sunt nevoiţi să le dea drumul, iar micii delincvenți se întorc la treabă.

Educaţie în loc de cătuşe

Motivul? Răspunderea penală a minorilor este condiţionată de vârsta şi de dezvoltarea psihică în momentul comiterii faptei. Potrivit Codului penal, atât cel vechi cât şi cel nou, minorii care nu au împlinit 14 ani nu pot fi traşi defel la răspundere penală. 

Minorii între 14 şi 16 ani răspund penal doar dacă se dovedeşte printr-o expertiză de specialitate că au săvârşit faptele cu discernământ, în timp ce adolescenţii peste 16 ani pot fi traşi la răspundere pentru faptele comise. Dacă până în 2014 copiii puteau ajunge în aşa zisele „case sau şcoli de corecţie” ori chiar închisori, la fel ca adulţii, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, măsurile pentru infractorii cu vârste între 14 și 18 ani sunt exclusiv educative şi în cea mai mare parte neprivative de libertate: stagiu de formare civică, supraveghere, consemnare la sfârşit de săptămână şi asistare zilnică, acestea putând fi dispuse pe anumite perioade de timp.

Instanţele pot lua faţă de minori o măsură privativă de libertate educativă - internarea într-un centru educativ, cum sunt cele din Buziaş (jud. Timiş) ori Târgu Ocna (jud. Bacău), sau într-unul din cele două centre de detenţie pentru minori din ţară, Brăila-Tichilești și Craiova, în acestea din urmă doar în două situaţii. Prima - dacă minorul e recidivist, adică a mai săvârşit o infracţiune pentru care i s-a aplicat o măsură educativă, care fie a fost executată, fie este în curs de executare, iar a doua - când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare, cum ar fi cazul adolescentului de 15 ani acuzat de tentativă de omor, de altfel trimis deja în judecată, în arest preventiv.

Ies mai răi

Atât doar că, potrivit poliţiştilor şi magistraţilor consultaţi de BIHOREANUL, mai mult de 90% dintre tinerii care ies pe porţile acestor centre educative sau de detenție ajung să recidiveze. „Parcă ies mai răi decât intră. Acestea sunt mai degrabă centre de perfecţionare în infracţiuni decât de reeducare”, spun oamenii legii. 

Explicația o dă un procuror. „E o problemă de sistem. Majoritatea acestor copii provin din medii defavorizate, unde nici părinţii şi nici comunitatea nu au făcut nimic pentru a-i ţine departe de probleme. Mulți au suferit din cauza violenței fizice, sexuale sau psihologice şi au nevoie de sprijin, consiliere psihologică şi reinserţie socială. În centre, aceste servicii lasă de dorit”, susţine anchetatorul, dând ca exemplu Penitenciarul Oradea. Aici, din totalul  de 592 de deţinuţi de la sfârşitul anului trecut, 288 erau recidivişti. „Recunoaştem sau nu, eşecul acestor copii este şi eşecul societăţii, pentru că ei ajung clienţii Penitenciarelor”, spune magistratul. 

Elocvent e cazul unui adolescent abandonat de mic de părinţi şi rămas în grija statului. Băiatul încă nu împlinise 14 ani când a fost victima unui abuz sexual, al cărui autor a fost prins şi condamnat, dar, în mai puţin de un an, în absenţa unui sprijin constant şi real, din victimă a ajuns agresor. A început să se drogheze, a intrat într-o bandă de hoţi şi a ajuns într-un centru de reeducare, de unde a mai ieşit doar cât să comită noi fapte, unele mult mai violente. A strâns în cazier câte două condamnări pentru furt și pentru tâlhărie calificată, iar în prezent e judecat tot pentru tâlhărie. „Există programe speciale pentru evitarea recidivei, dar mulţi, când ies, ajung în acelaşi mediu toxic. Unii vor să-şi ia viaţa de la capăt și chiar încearcă, dar neavând sprijin, fiind stigmatizaţi, nu reuşesc. Comit noi infracţiuni”, spune un ofiţer al Penitenciarului Oradea. 

„Care pe care”

Fenomenul delincvenţei juvenile a luat amploare pentru că minorii nu primesc la timp atenţia cuvenită, spun specialişti consultați de BIHOREANUL. Familiile lor, în majoritatea cazurilor, au probleme. „Ori sunt sărace, ori dezorganizate. Unii copii au părinţi care îi neglijează, care consumă alcool sau droguri, iar familia influenţează direct evoluţia copiilor”, explică un sociolog. 

Psihologii specializaţi în cazurile judiciare susţin că minorii delincvenţi ajunşi în consilierea lor au comis faptele pentru că voiau bani şi respect. „Cei din medii defavorizate cred că li se cuvine să îi exploateze pe alţii ori să ia lucrurile unor victime pe care le invidiază. Măsurile de prevenţie şi intervenţie sunt adesea formale şi tardive, într-o lume în care se promovează o mulţime de tentaţii, iar evaluarea pozitivă a oamenilor se face în funcţie de criteriul financiar”, spune un psiholog judiciarist. 

În opinia acestuia, copiii „crescuţi” în faţa televizorului ori a calculatorului, cu jocuri video şi filme violente, îşi copiază în lumea reală „eroii” din cea virtuală, vor să se impună ori să obţină în orice fel lucrurile dorite, unii ca să-şi alimenteze dependenţele de droguri, alcool şi jocuri de noroc. „Minorii simulează furia pentru a intimida, dar şi pentru a-şi ascunde frica. În mintea lor, trăiesc într-o lume periculoasă, de tipul care pe care”, spune psihologul. 

Dascălii în alertă 

Culmea e că cifrele statistice ale Poliţiei Bihor nu sunt complete, numărul infracţiunilor comise de minori fiind mult mai mare, însă multe nu ajung să fie anchetate pentru că nu sunt raportate. La această concluzie a ajuns judecătorul Cristi Danileţ (foto) care, împreună cu colegii din Asociaţia VeDem Just, a vizitat 144 de școli, multe şi din Bihor, chemat de dascăli ca să familiarizeze copiii cu noțiuni elementare de drept. 

Deşi proiectul a fost gândit pentru elevii de liceu, Danileţ e solicitat tot mai des la copii din clasele primare, cel mai recent la Salonta şi în comunele din jur. În timpul vizitelor, profesorii i s-au plâns că elevii intră la ore cu cuţite, bricege ori droguri, îşi lovesc colegii, iar fetele sunt hărţuite, pipăite, fotografiate pe ascuns prin vestiare. „Într-o şcoală din Oradea, copiii mi-au spus din prima preţul cannabisului, profesorii erau să leşine. Vorbim de copii sub 14 ani. Dar asta nu e tot. Noi avem în România copii violatori la vârsta de 12 ani. Avem un copil de 9 ani criminal. Cum niciunul nu răspunde penal, ce-i de făcut?”, se întreabă Danileţ, care va susţine cursuri de legislaţie juridică şi pentru cadrele didactice. „Mulţi profesori nu fac diferenţa între o abatere şi o infracţiune. Trebuie să ştie ce obligaţii au când un copil le aduce la cunoştinţă că a fost victima unui abuz sau dacă un elev încalcă legea”. 

Răspundere fără vârstă

Situaţia e cu atât mai gravă cu cât, dacă pentru copiii peste 14 ani legislaţia prevede pedepse ori măsuri de reeducare, pentru cei sub această vârstă, ele nu există. Legea 272/2004 privind protecţia copilului, singura care se referă la situaţia acestor mici infractori, prevede doar plasarea lor sub supraveghere specializată. 

Ce înseamnă asta? Că, de fapt, copilul rămâne acasă, în acelaşi mediu toxic, sub monitorizarea unui asistent social de la Primăria de domiciliu, care apoi trebuie să raporteze constatările, periodic, managerului de caz de la DGASPC. Numai dacă fapta săvârșită e gravă ori comite noi infracţiuni, copilul este plasat într-un centru rezidenţial, ceea ce, în Bihor cel puţin, nu  s-a întâmplat niciodată în ultimii doi ani. 

Este evident că aceste măsuri sunt insuficiente, iar numărul tot mai mare de infracţiuni comise de copii arată că sunt şi total ineficiente, dezvăluind eşecul autorităţilor statului, care nu au nicio măsură eficientă, nici să prevină, nici să intervină ca să salveze decăderea copiilor.


„Copilul ar trebui să răspundă penal imediat ce un psiholog stabileşte că are discernământ. Deosebirea nu ar trebui s-o facem după vârstă. Eu aş vedea o competenţă mai largă a judecătorului specializat pe cazurile cu minori, iar centrele de plasament pentru copiii violenţi să fie sub tutela Ministerului Justiţiei. Şi atunci, pentru cazuri grave, judecătorul ar putea lua măsuri şi pentru copiii de 12 ani sau 13 ani”

Cristi Danileţ, judecător


ENORM
201 

infracţiuni au fost comise în Bihor, în ultimele 18 luni, de către copii cu vârste până la 13 ani


CUM FAC ALŢII
Europa este împărţită

În majoritatea statelor din Europa - cum ar fi, de pildă, Italia, Spania, Malta ori Cipru - vârsta minimă pentru ca un copil să răspundă penal e aceeași ca în România, 14 ani. 

În Marea Britanie, Franţa, Elveţia ori Turcia, însă, minorii pot fi traşi la răspundere penală încă de la 10 ani. În Franţa, cei între 13 şi 18 ani pot fi condamnaţi inclusiv la închisoare, iar pentru adolescenții peste 16 ani se pot stabili, în anumite circumstanţe, aceleași pedepse ca pentru adulţi.

În Ungaria, Olanda, San Marino, Belgia şi Irlanda, copiii răspund penal de la 12 ani dacă se stabileşte că au avut discernământ în momentul comiterii faptei. 

De cealaltă parte, în Grecia, Finlanda, Suedia şi Estonia răspunderea penală a minorilor începe de la 15 ani, iar în Luxemburg se consideră că o persoană care nu a împlinit 18 ani nu comite „infracțiuni”, ci doar „fapte calificate drept infracțiuni”, pentru care Tribunalul pentru Minori aplică măsuri de custodie, protecție și/sau educare.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Baza este familia
Trebuiesc aspru pedepsiți părinții copiilor care și-au luat angajamentul că , copilul lor nu va mai face nimic rău. Dar mulți copii au învățat de la părinți aceste obiceiuri, până în 7 ani sunt educați de părinți, școala e doar îndrumător nu educator, din păcate mulți copii îi vezi cu părinții de mână când adulți comit anumite nelegiuiri chiar minore, dar copilul este cel mai bun copiator, după care multiplică. Un exemplu desigur minor, certurile în familie, trecerea străzii prin loc nepermis,înjuratul vecinului, lăsat la televizor când sunt știri cu violență, jocurile pe calculator sau telefoane mai ales cele cu violență, copii cu conturi pe Facebook, TikTok și altele de gen. Din păcate educația le lipsesc și adulților, cum ai părinții așa vor fi și copii.
Postat 30 Decembrie 2022, 02:18 de Cap-de-porc
ce trista e realitatea cand vezi si intelegi astfel de cazuri
politica intr-o democratie reprezentativa vine de la baze, si cand ai un Becali in parlament, democratia e reprezentativa. Asa ca reprezentatii sunt in imaginea poporului, unii mai buni, unii mai slabi, dupa cum ii vrea poporul, de jos in jus, nu de sus in jos. La fel inca e destula coruptie impamantenita cand oameni simpli incearca sa ofere suta de euro politistilor si doctorilor, fara sa li se ceara. Dar ca sa o dau in politica, din cauza asta nu poti fi libertarian si sa crezi intr-un capitalism salbatic de jungla, ci doar conservator-liberal cu un capitalism crestin, pe baza morala, cu familia ca celula a societatii. Avem nevoie de politici ptr familie, avem nevoie ca si familiile sarmane sa poata sa isi asigure traiul minim de zi cu zi, si avem nevoie de institutii si protectia copilului (ca in occident) dar care sa nu exagereze si sa ridice preventiv mii de copii, ci in schimb sa mute pe acesti copii (pur-si-simplu) deja parasiti (din punct de vedere) moral de familia lor.
Postat 23 Decembrie 2022, 21:29 de unu
De unde să ia exemplu ăștia micii și unde sunt modelele de urmat?
Normal că puștii ăștia copiază, la nivelul lor de înțelegere, mentalitatea și comportamentul liderilor politici de azi, "eroi" contemporani cu ei.
Postat 23 Decembrie 2022, 08:45 de KP
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5747 RON
  • 1 EUR = 4.9022 RON
  • 1 HUF = 0.0125 RON